fbpx
Dezvoltare sustenabilă

Strategii naționale în fața schimbărilor climatice. Exemplul Țării Galilor și posibile lecții pentru România.

  • Țara Galilor are un cadru legislativ care sprijină dezvoltarea durabilă și eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilind procese și structuri concrete pentru implementare.
  • Actul obligă instituțiile publice să demonstreze că acțiunile lor contribuie la bunăstarea locuitorilor actuali, dar și a generațiilor următoare, punând accentul pe transparență și colaborare în procesul decizional.
  • Efectele legislației sunt vizibile mai ales în infrastructură, unde planul de extensie al unei autostrăzi a fost înlocuit cu o rețea integrată de transport în comun și transport activ.
  • Deși imperfect, modelul galez oferă lecții pentru îmbunătățirea abordării românești, datorită caracterului legislativ, a modului de implementare și a proceselor democratice și inclusive.

Țara Galilor - Context și dezvoltarea sustenabilă

Țara Galilor e partea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord despre care se spune că sunt de trei ori mai multe oi decât oameni. Pe lângă ovine, ploi multe și peisaje minunate, Țara Galilor mai este recunoscută pentru ceva: un cadru legislativ inovator care sprijină reducerea și adaptarea la schimbări climatice, atât pentru actualii locuitori, cât și pentru generațiile viitoare. Sunt multe de învățat din abordarea galeză, în special pentru România unde subiectul dezvoltării durabile figurează mai rar pe agenda politică. 

Din 2006, de când are competențe legislative în 20 de domenii, Țara Galilor s-a remarcat prin atenția sporită pentru protecția patrimoniului său cultural și natural, precum și pentru intenția de a crea oportunități egale și de a stimula incluziunea socială. Aceste principii au fost înscrise într-un act legislativ numit „Actul pentru bunăstarea generațiilor viitoare” (ABGV), făcând din Țara Galilor unul din primele state din lume care a ales dezvoltarea durabilă ca fundament pentru instituțiile sale publice. 

Și guvernul român și-a exprimat angajamentul în această direcție prin „Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”. Bazată pe cele 17 obiective ale dezvoltării durabile propuse de ONU, strategia românească este un pas înainte, însă are multiple neajunsuri. Acesteia îi lipsesc caracterul legislativ, aspectul democratic în procesul decizional, precum și un „protector” independent care să se asigure că obiectivele strategiei sunt integrate în toate acțiunile statului. Exemplul galez oferă opțiuni care ar putea îmbunătăți abordarea românească.  

Actul pentru bunăstarea generațiilor viitoare

Legislația galeză transpune conceptul de dezvoltare durabilă în șapte obiective naționale, măsurând progresul făcut prin 44 indicatori. Astfel, scopul Țării Galilor este (1) să asigure prosperitatea locuitorilor actuali și a generațiilor viitoare, (2) să devină mai rezilientă în fața schimbărilor climatice, (3) mai sănătoasă, (4) mai echitabilă, (5) să dezvolte coeziune printre comunitățile sale, (6) să protejeze cultura, limba și patrimoniul galez, și (6) să își asume responsabilitatea la nivel global în privința resurselor folosite. 

La baza obiectivelor a stat o conversație națională numită „Țara Galilor așa cum ne-o dorim”, prin care au fost organizate peste 20 de evenimente și implicate peste 6000 de persoane. De altfel, ABGV pune accentul nu doar pe obiective și rezultate, ci și pe procesul decizional. Instituțiile publice trebuie să folosească cinci moduri de lucru: (1) să gândească pe termen lung, (2) să ia acțiuni preventive, (3) să prevadă efectul acțiunilor viitoare și să asigure integrarea lor, (4) să colaboreze cu partenerii care pot ajuta la atingerea obiectivelor naționale, și (5) să implice persoanele afectate de deciziile luate pentru ca toate interesele să fie reprezentate în mod echitabil. 

Acest aspect democratic diferențiază abordarea galeză de cea românească, pe care activiștii de mediu români o consideră, în continuare, opacă și părtinitoare, limitând capacitatea societății civile de a participa în formularea politicilor publice. 

Cum funcționează în realitate?

Pe lângă obiective, moduri de lucru și indicatori de progres, legislația a dus la crearea unor roluri și echipe dedicate implementării. Un „Comisar pentru Generațiile Viitoare” are scopul de a promova principiile dezvoltării durabile și de a proteja interesele generațiilor viitoare. Practic, Comisarul și echipa sa lucrează împreună cu instituțiile publice pentru a le ajuta să implementeze Actul în toate operațiunile și deciziile lor. Atunci când Comisarul consideră că o decizie ar putea pune în pericol bunăstarea generațiilor următoare, accentuând efectele negative ale schimbărilor climatice, poate interveni și determina schimbarea hotărârii inițiale. Totuși, Comisarul nu are puterea de a anula deciziile instituțiilor publice, acesta fiind un dezavantaj al legislației, dar și o necesitate pentru a menține echilibrul puterii. 

De asemenea, Comisarul colaborează cu Auditul Țării Galilor, care are rolul de a veghea ca banii publici să fie investiți inteligent și transparent. Deciziile și recomandările lor se completează reciproc pentru a ajuta instituțiile publice să progreseze. 

Pentru a îmbunătăți performanțele instituțiilor publice, există și ”comitete de serviciu public”. Membrii provin din diverse domenii (autorități locale, poliție, sănătate, resurse naturale, sistemul educațional, dar și ONG-uri și societatea civilă), având grijă ca acțiunile viitoare să fie complementare și să reprezinte interese cât mai diverse. 

Acesta este un model care ar putea ajuta și instituțiile românești să aplice valorile democrației și pluralismului, și să devină mai transparente și inclusive. 

Efectele vizibile și luptele pierdute

Implementarea acestei legislații este văzută drept un proces, și nu un eveniment, întrucât implică schimbări majore, atât ca și priorități, cât și mod de lucru. Câteva din efectele sale vizibile sunt legate în principal de infrastructură. Spre exemplu, Primul Ministru a decis că extensia unei autostrăzi (un subiect mult discutat în Sudul Țării Galilor) nu este compatibilă cu lupta împotriva schimbărilor climatice, reducând șansele dezvoltării unei economii decuplate de combustibili fosili. În loc, statul s-a angajat să dezvolte și să îmbunătățească rețeaua de transport public și infrastructura pentru transport activ. De altfel, Actul s-a reflectat și în achiziția și construcția acestei rețele de transport. Guvernul galez a impus firmelor participante la concurs cerințe foarte diverse, fără a da prioritate aspectelor financiare. Pe lângă criteriile obișnuite (condiții mai bune de călătorie, eficiență crescută, capacitate crescută pentru pasageri, etc.), contractorii au trebuit sa își ia angajamentul pentru: decarbonizarea rețelei, asigurându-se că toată energia electrică folosită în stații și trenuri provine din surse 100% regenerabile; minimizarea deșeurilor; practici etice de angajare pe întregul lanț de aprovizionare (pentru a eradica sclavia modernă) și instituirea unui salariu care permite un trai decent; folosirea lanțurilor scurte pentru alimente, susținând producătorii și produsele galeze; instruirea angajaților în limba galeză; și transformarea stațiilor în centre comunitare care permit accesul la cultura și istoria locală

Totuși, Țara Galilor oferă și exemple unde modelul tradițional de dezvoltare economică a câștigat, demonstrând că implementarea Actului depinde, de cele mai multe ori, de voința politică. Astfel, încă se construiesc cartiere și clădiri în locații accesibile numai cu mașina, acestea nefiind incluse în planul rețelei de transport în comun. De asemenea, din dorința de a reduce rata șomajului, guvernul a aprobat deschiderea a două fabrici de mașini de teren anul trecut, trimițând astfel mesaje contradictorii și subminând lupta pentru decarbonizare. 

Lecții pentru acasă

„Actul pentru bunăstarea generațiilor viitoare” a marcat un moment important la nivel global, determinând un reprezentant al ONU să afirme: „Sperăm că ceea ce face Țara Galilor astăzi, întreaga lume să facă mâine”. Deși imperfect și supus voinței politice, acesta aduce în prim plan subiectul schimbărilor climatice, înscriind în lege dreptul generațiilor viitoare la aceeași calitate de viață ca și a noastră, și responsabilitățile noastre în această privință. Caracterul legislativ, modul de implementare, accentul pus atât pe integrarea obiectivelor naționale, cât și pe procesul democratic și inclusiv, reprezintă lecții importante pentru îmbunătățirea strategiei românești.

Dr. Lorena Axinte

Lorena deține un doctorat în Planificare Urbană și Regională, obținut în urma cercetării realizate la Institutul de Cercetare pentru Locuri Sustenabile, Universitatea din Cardiff, UK. Proiectul ei analizează politicile și procesele care pot duce la practici de dezvoltare regională regenerativă, precum și moduri de includere a tinerilor în deciziile care le vor afecta viitorul. Lorena a lucrat, de asemenea, ca și cercetător Marie Curie în SUSPLACE ITN, și a beneficiat de un Master Erasmus Mundus in Studii Urbane.

ArticoleSimilare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *