fbpx
Dezvoltare sustenabilă

Cum putem reduce efectelor negative ale schimbărilor climatice la nivel local.

Inițiative urbane și bune practici din Copenhaga, Viena și Brașov

  • Datorită numărului mare de locuitori și al impactului asupra mediului înconjurător, zonele urbane joacă un rol esențial în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
  • În funcție de contextul local, diverse orașe europene au creat strategii pentru a reduce și combate efecte negative precum inundații și valuri de căldură, și pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
  • Deși se luptă cu probleme diferite, Copenhaga și Viena au recurs la conservarea, restaurarea și dezvoltarea ecosistemelor naturale urbane care stau la baza infrastructurii verzi-albastre. 
  • Având în vedere alegerile locale din România de la sfârșitul lui Septembrie, e important să observăm în ce mod aleșii locali vor reuși să dezvolte strategii sustenabile de lungă durată pentru a răspunde provocărilor climatice actuale.
  • Brașovul este unul din orașele care încearcă să își îmbunătățească performanța energetică și să reducă emisiile de CO2 prin reabilitarea termică a clădirilor administrative și rezidențiale, și crearea unui sistem de management al energiei.

Rolul și responsabilitatea zonelor urbane

În 2017, când președintele Donald Trump a retras SUA din Acordul climatic de la Paris, primarii a 12 dintre cele mai mari orașe americane s-au împotrivit acestei decizii și au preluat conducerea în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Un an mai târziu, Bristol (Marea Britanie) a fost primul oraș din lume care a declarat situație de urgență privind clima, fiind urmat de numeroase alte orașe, state și organizații. Dealtfel, administrațiile orașelor din întreaga lume sunt în continuă căutare de soluții pentru reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor negative.

Zonele urbane găzduiesc peste jumătate din populația globului (număr care continuă să crească), consumă aproape 80% din totalul global de energie, și produc peste 60% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Condițiile meteorologice și climatul orașelor se va schimba considerabil în următorii 50 de ani în cazul în care emisiile de carbon continuă să crească, făcându-se deja simțite diverse fenomene meteo extreme (furtuni puternice, grindină de dimensiuni considerabile, vânturi foarte puternice), inundații, dar și valuri de căldură și perioade lungi de secetă. Această simulare de la National Geographic analizează schimbările pentru 2500 așezări, inclusiv pentru unele orașe românești. În lipsa măsurilor de prevenire și adaptare, schimbările climatice pot avea repercusiuni multiple întrucât afectează sănătatea oamenilor în mod direct, și periclitează sectoare precum agricultura, turismul și energia.

Deși orașele pot fi foarte vulnerabile, acțiunile de prevenire și adaptare la schimbările climatice oferă numeroase oportunități pentru conectarea acțiunilor din diverse domenii și îmbunătățirea condițiilor de viață a unui număr mare de oameni.

Administrația publică locală și rolul ei în promovarea sustenabilității la nivel local.

La finalul lunii septembrie au avut loc alegerile locale unde românii au putut vota patru autorități locale care vor fi la conducere pentru următorii patru ani: consiliul local, consiliul județean, primarul și președintele consiliului județean. Acest videoclip explică atribuțiile fiecăruia și felul în care ei ar trebui să colaboreze pentru a asigura facilități precum apa caldă, curentul electric și gazele, infrastructura de transport și transportul în comun, poliția locală, majoritatea spitalelor, precum și programe de dezvoltare economico-socială, sau de organizare și amenajare a teritoriului.

Toate aceste domenii sunt interconectate și avem nevoie de un plan de ansamblu și de o perspectivă de lungă durată pentru ca fiecare parte să contribuie la un sistem funcțional. De aceea, amenajarea teritorială joacă un rol vital în dezvoltarea sustenabilă a unui oraș prin crearea de acțiuni și politici de reducere, mitigare și adaptare la schimbările climatice. Orașele au nevoie de viziuni pe termen lung, însă pentru implementarea unor astfel de programe este nevoie de lideri politici care pot privi dincolo de mandatul politic, precum și de alegători care înțeleg că schimbările structurale – precum cele necesare în administrația românească – presupun o durată lungă de timp și multă răbdare. Exemple pozitive pot fi văzute în orașe precum Copenhaga sau Kiruna, unde autoritățile locale au dezvoltat planuri pentru următorii 40-50, respectiv 100 ani. Paragrafele următoare discută măsuri specifice adoptate de trei orașe pentru reducerea pe termen mediu și lung a efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Primul cartier rezilient la schimbări climatice din lume - Copenhaga

Copenhaga, capitala Danemarcei, este binecunoscută nu numai pentru sistemul de transport care facilitează transportul în comun și cel activ (mers pe jos, bicicletă sau alte metode nemotorizate) – limitând astfel emisiile asociate transportului, ci și pentru gestionarea apei și integrarea sa în peisajul urban. De aproape 10 ani, orașul are un Plan de adaptare la schimbările climatice, complementat de un Plan de management al ruperilor de nori, cel de-al doilea fiind creat în urma unei ruperi de nori care a cauzat inundații în tot orașul și pierderi economice de 800 mil euro. Aceste două documente analizează diverse scenarii, calculează costurile intervențiilor și stabilesc priorități. Printre ”provocările principale” identificate se numără ploi mai abundente și creșterea nivelului mării, Copenhaga fiind dezavantajată de altitudinea redusă la care este situată (între 0 și 50m).

Tåsinge Plads - primul spațiu urban adaptat schimbărilor climatice din Copenhaga

Unul dintre proiectele implementate este Klimakvarter – primul cartier rezilient la schimbări climatice din lume. Abordarea este inovativă deoarece nu se bazează pe suplimentarea sistemului de canalizări, ci pe dezvoltarea infrastructurii verzi. Astfel, cartierul are o rețea integrată de ”străzi verzi” al căror design ajută ca apa să fie direcționată către un bazin de colectare, parcuri de dimensiuni mici (”pocket parks”) și curți verzi, dar și piețe care se pot transforma în bazine de retenție a apei în exces. Beneficiile sunt multiple pentru că spațiile verzi pot reține o cantitate mult mai mare de apă decât suprafețele construite, îmbunătățesc calitatea aerului și ajută la dezvoltarea biodiversității locale. Pe lângă avantajele pentru mediul natural, infrastructura verde are și costuri mai mici de construcție și întreținere, față de suplimentarea sistemului de canalizări. În plus, orașul se laudă cu numărul mare de cetățeni implicați în proiect și numeroasele inițiative locale menite să completeze proiectul oficial. Prin această abordare, Copenhaga a reușit să reducă riscurile schimbărilor climatice, să creeze un mediu urban mult mai plăcut, și să creeze o campanie de conștientizare foarte eficientă.

Mai multe fațade și acoperișuri verzi, și mai puțin aer condiționat - Viena

La polul opus, Viena, capitala Austriei, se pregătește pentru perioade de caniculă și secetă, având din 2018 o Strategie pentru insula de căldură urbană (ICU).

ICU este un fenomen care apare în zonele urbane și se manifestă prin temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele rurale din împrejurimi. La baza sa stă o combinație de factori, precum suprafețele construite care absorb și rețin căldura (suprafețe asfaltate, dar și construcții și fațade închise la culoare), geometria orașului care poate reduce circulația aerului, și activitățile care produc căldură (industrie, transport, sisteme de răcire/încălzire). Odată cu încălzirea globală, efectele ICU se pot agrava și accentua stresul termic, afectând negativ în special persoanele vulnerabile.

Ca și în cazul Copenhagăi, soluțiile găsite de administrația Vienei se sprijină pe așa-numitele ”servicii ecosistemice” – beneficii obținute prin dezvoltarea infrastructurii verzi (grădini, parcuri, acoperișuri și fațade verzi) și albastre (râuri, lacuri, iazuri, etc.). Suprafețele verzi și albastre ajută la reglarea temperaturilor locale: apa absoarbe căldura vara și o eliberează iarna, iar vegetația absoarbe căldura din aer, oferind totodată umiditate, umbră și aer mai curat.

Sediul Departamentului Municipal pentru Gestionarea Deșeurilor (MA48) din Viena

Implementarea strategiei vieneze se realizează la toate nivelurile de planificare și dezvoltare urbană (metropolitan, urban, district, stradă, clădire), identificând partenerii și colaborările necesare, și având grijă ca acțiunile să fie integrate și coerente. Fiecare măsură vizată este analizată în funcție de impactul pozitiv adus climatului local, biodiversității și calității vieții oamenilor, dar și în funcție de costurile construcției și întreținerii. 

Câteva dintre soluțiile găsite sunt: dotarea clădirilor cu acoperișuri și fațade verzi – intervenții care reduc nevoia de sisteme de răcire artificiale; crearea unor parcuri de dimensiuni reduse, precum și a unor parcuri și zone de agrement foarte mari (ca Parcul Helmut Zilk – 7ha, sau cele trei parcuri din Seestadt Aspern, un cartier nou, care însumează peste 8ha); protejarea fondului forestier existent și extinderea sa prin plantarea unor specii de copaci rezistenți la secetă, căldură și dăunători; managementul apei prin creșterea suprafețelor permeabile, dar și crearea mai multor zone acoperite de apă; construirea unor sisteme de adăpost și umbră în spațiile publice prin instalarea de copertine, pergole sau acoperișuri fotovoltaice.

Pe lângă aceste inițiative, administrația Vienei recunoaște nevoia de informare a publicului cu privire la ICU prin campanii de informare, și concursuri pentru soluții și proiecte civice. De asemenea, orașul investește în pregătirea profesională a persoanelor și companiilor implicate în dezvoltarea orașului (planneri, arhitecți, administratori locali, dezvoltatori, etc.), precum și a studenților din facultăți în domeniu.

Clădiri reabilitate și eficiență energetică - Brașov

Și în România există inițiative urbane pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Deși rata de urbanizare în România (55%) este mai scăzută față de media europeană (peste 70%), 66 de localități românești au semnat Convenția primarilor privind clima și energia. Odată alăturate convenției, autoritățile locale se angajează să elaboreze un plan de acțiune pentru dezvoltare durabilă și climă, stabilind obiective pentru 2020 și 2030. Această inițiativă reunește peste 9000 autorități locale și regionale din toată lumea, care, în mod voluntar, promit să atingă și să depășească obiectivele UE privind climatul și energia: reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, și adoptarea unei abordări comune pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Făcând parte din ”clubul primarilor”, autoritățile locale pot colabora, face schimb de experiențe și primi sprijin pentru finanțarea și implementarea acțiunilor dorite.

Muntele Tâmpa, Brașov

Orașul Brașov este printre semnatarii acestei convenții, conducând “Asociaţia Oraşe Energie România” (OER), un ONG care promovează energia regenerabilă (în special în serviciile publice urbane) și mobilitatea urbană durabilă. Din anul 2010, Brașovul are un Plan de acțiune privind energia durabilă prin care se angajează să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 32% până în 2020 față de 2008, anul de referință. Intervențiile vizate sunt la nivel de clădiri și instalații aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terțiar, clădiri rezidențiale, iluminat public), transport (public, privat și comercial), sistem centralizat de termoficare, producție de energie regenerabilă locală, planificare urbană, management deșeuri, dar și comunicare (suport tehnic și financiar, campanii de informare și instruire).

Trei acțiuni cheie au fost identificate: Reabilitarea Școlii 27 (care după renovare a trecut din clasa energetică C la clasa energetică B), Reabilitarea termică a clădirilor din Brașov (572 blocuri de apartamente până în 2014), și crearea unui Sistem de management al energiei (EMS) – o ”aplicație online pentru monitorizarea consumurilor energetice și de apă ale clădirilor publice” implementată în 13 localități din România. Datorită acestor acțiuni, ABMEE (agenţia locală de management energetic a municipiului Braşov) a observat în perioada 2008-2014 o reducere de 24% a emisiilor de CO2 pentru sectorul clădiri municipale, 44,7% pentru clădiri terțiare (muzee, spitale, clădiri administrative, universități), și 7,6% pentru clădirile rezidențiale. 

Cu toate acestea, sistemul actual de încălzire (cea mai mare sursă a emisiilor de CO2 din oraș) se bazează pe centrale individuale pe gaze naturale, în timp ce sistemul centralizat nu prezintă siguranță pentru locuitori și are pierderi substanțiale. Orașul Brașov încearcă să găsească soluții pentru a crea un sistem centralizat eficient și performant, și pentru introducerea unor surse regenerabile de energie în mixul local. Alte două sectoare consumatoare de energie care necesită îmbunătățiri, întrucât emisiile de CO2 au crescut în perioada 2008-2014, sunt sectorul iluminatului public (+ 39%) și al transportului privat și comercial (+ 11.2%). Din păcate, lipsa unor date actualizate nu permite analiza evoluției curente, însă Brașovul are în plan actualizarea strategiei locale de dezvoltare, moment în care ar putea apărea noi informații. 

Casa Karácson Endre, Bulevardul 15 Noiembrie 46, Brașov

Copenhaga, Viena și Brașov sunt doar trei exemple de orașe cu strategii pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Evident, fiecare zonă urbană are propriile nevoi, iar acțiunile trebuie adaptate contextului local. Chiar și așa, orașele au mult de câștigat prin cooperare și schimb de experiențe, iar proiecte precum Convenția primarilor, ICLEI sau C40 oferă platforme care ajută administrațiile urbane să exploreze potențiale soluții și să dezvolte abordări integrate. Deși mai au mult de evoluat în această direcție, câteva din orașele României par angajate în proiecte ambițioase, rămânând de urmărit succesul implementării.

Dr. Lorena Axinte

Lorena deține un doctorat în Planificare Urbană și Regională, obținut în urma cercetării realizate la Institutul de Cercetare pentru Locuri Sustenabile, Universitatea din Cardiff, UK. Proiectul ei analizează politicile și procesele care pot duce la practici de dezvoltare regională regenerativă, precum și moduri de includere a tinerilor în deciziile care le vor afecta viitorul. Lorena a lucrat, de asemenea, ca și cercetător Marie Curie în SUSPLACE ITN, și a beneficiat de un Master Erasmus Mundus in Studii Urbane.

1 thought on “Cum putem reduce efectelor negative ale schimbărilor climatice la nivel local.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *