fbpx
Schimbări Climatice

“Fake news”, dezinformarile și schimbările climatice.

Rețelele de socializare și dezinformarea privind schimbările climatice.

Sumar

  • Rețelele de socializare precum Facebook, Twitter și Youtube sunt folosite zilnic de peste jumătate din populația planetei și au devenit o sursă de informare pentru mulți dintre noi. 
  • Informațiile răspândite pe aceste canale nu sunt întotdeauna adevărate și fenomenul știrilor false este des întâlnit și în domeniul schimbărilor climatice.
  • Rețeaua dezinformării pornește de la actorii corporativi și filantropici care au un interes direct în dezinformarea  publicului larg despre schimbările climatice și cauzele acestora, și continuă cu cei care publică, preiau și distribuie aceste știri.
  • Știrile false se răspândesc datorită unui cumul de factori psihologici (precum tendința de a căuta, crede și distribui informații care ne validează convingerile anterioare), precum și tehnologici (algoritmii rețelelor de socializare fac recomandări de asocieri și conținut similar cu preferințele deja exprimate, creând un cerc).
  • Rețelele de socializare au început să ia măsuri pentru limitarea numărului de informații false, însă nu suficient în domeniul schimbărilor climatice. 
  • Fiecare dintre noi poate identifica dacă o sursă este credibilă sau nu. Semnale de alarmă includ informații senzaționaliste sau simpliste, lipsa surselor originale, autori fără expertiză în domeniu, precum și lipsa aceleiași informații pe site-uri de încredere.

Pentru mulți, rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că anul 2020 este primul an din istoria omenirii când peste jumătate din populația planetei a accesat rețele de socializare, iar acest număr continuă să crească. În România, din cele peste 15 milioane de utilizatori de internet, 11 milioane dețin un cont pe o rețea de socializare pe care îl folosesc, în medie, peste 2h pe zi.

Din păcate, calitatea informațiilor răspândite pe rețelele de socializare este de multe ori îndoielnică, ducând mai degrabă la dezinformare. Se vorbește tot mai des despre „fake news” (știri false), în special în contextul pandemiei COVID-19, însă această problemă este relevantă și în cazul schimbărilor climatice. Știrile false includ atât articole și informații false, precum și articole care conțin informații adevărate, însă nu sunt 100% veridice.

Ce este dezinformarea? Diferențe între termenii englezești „misinformation” și „disinformation”

În limba engleză există două cuvinte pentru termenul dezinformare. Cercetătorii definesc misinformation drept „informații înșelătoare care sunt create și răspândite, indiferent dacă există intenția de a înșela”, pe când disinformation este „informația înșelătoare care este creată și răspândită cu intenția de a înșela”.

Astfel, dezinformarea în contextul schimbărilor climatice include acțiuni de discreditare a cercetărilor științifice din domeniu, punând la îndoială teorii și observații deja acceptate în comunitățile științifice, și oferind uneori interpretări alternative și eronate. Deși majoritatea acțiunilor de dezinformare este asociată cu negarea și atitudinea sceptică a informațiilor științifice, informațiile alarmante care exagerează observațiile existente și/sau interpretarea lor se încadrează tot în categoria dezinformării.

Un exemplu de dezinformare este postarea președintelui Donald Trump în care afirma:

„Aveți grijă și încercați să rămâneți în casă. O mare parte a țării suferă din cauza unei cantități grozave de zăpadă și aproape un record de temperaturi joase. Uimitor cât de mare e acest sistem. Nu ar fi rău să avem un pic din încălzirea aia globală chiar acum!”

Aceasta este doar una din numeroasele afirmații făcute de președinte prin care neagă sau discreditează schimbările climatice, probabil din simplul motiv că nu înțelege diferența dintre vreme și climă. Această postare a primit peste 100.000 aprecieri și a fost re-distribuită de peste 48.000 ori. Probabil o bună parte din cei care au preluat mesajul președintelui, nu au știut că informația este eronată (doar pentru că este frig afară acum, nu înseamnă că nu există încălzire globală), redistribuirile lor putându-se încadra în categoria de „misinformation”.

De unde provine?

Cercetarea științifică care a stat la baza acestui articol vorbește despre o rețea a dezinformării care include finanțatorii, producătorii dezinformării, precum și propagandiștii – cei cu putere de influență, dar și publicul larg.

Rețeaua dezinformării privind schimbările climatice în baza graficului prezentat de Kathie „Treen, Hywel Williams și Saffron O’Neill.

Finanțatorii sunt în principal actorii corporativi și filantropici care au un interes direct în discreditarea informării corecte a publicului larg. Printre ei se numără mai ales persoanele și companiile din industriile de combustibili fosili, cărbune, automobile, precum și politicieni conservatori, în special în SUA.

Spre exemplu, ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii din industria petrolieră, a fost acuzată că a indus în eroare publicul cu privire la schimbările climatice. Acest raport demonstrează diferența dintre ce se știa în interiorul industriei, și ceea ce s-a comunicat, încă din anii 70. Una dintre strategii a fost minimalizarea contribuției combustibililor fosili la încălzirea globală și exagerarea incertitudinilor în această privință:

”…se desfășoară un efort multinațional, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili, pe baza teoriei nedovedite că acestea afectează climatul pământului.” 

(extras din publicația ExxonMobil, 1996, Încălzirea globală: cine are dreptate? Aspecte despre o dezbatere care au dat naștere mai multor întrebări decât răspunsuri)

În ciuda acestei afirmații, până la mijlocul anilor 90, oamenii de știință ajunseseră la un consens, afirmând cu certitudine că schimbările climatice se produc și au cauze antropogenice. Documente interne ale companiei ExxonMobil arată că și cercetătorii lor erau conștienți de pericolele schimbărilor climatice cauzate de oameni prin folosirea produselor companiei. Cu toate acestea, compania și-a concentrat resursele în campanii de dezinformare.

Aceștia sunt cei ce finanțează grupurile care produc și difuzează informații eronate, preluate mai apoi de oameni influenți precum mass-media, politicieni și bloggeri proeminenți. De acolo, dezinformarea se propagă, fiind preluată de publicul larg și distribuită pe canalele de socializare.  

Un exemplu – similar cu postările președintelui Trump – este cazul senatorului James Inhofe care a adus de afară un bulgăre de zăpadă într-o ședință a senatului pentru a demonstra că se exagerează atunci când se vorbește despre încălzirea globală.

De ce se răspândește dezinformarea pe rețelele de socializare?

Cercetătorii ce studiază subiectul menționează trei cauze principale:

Omofilia (tendința naturală a oamenilor de a se asocia cu persoane cu care au ceva în comun), 

„Polarizarea” (împărțirea în grupuri, opinii sau credințe puternic contrastante) și 

„Camerele cu ecou” (medii sau grupuri în care nu există posibilitatea de dezbatere și aceleași idei și informații (re-)circulă, întărind credințele membrilor). 

Aceste procese au la bază o combinație de factori umani și tehnologici. Astfel, studii anterioare au arătat că ideologiile și valorile personale, precum și normele sociale determină atitudinea oamenilor față de schimbările climatice. Acești factori ne determină să facem parte dintr-un anumit grup, atât în viața reală, cât și online, și influențează alegerea surselor de informare. De altfel, cu toții suferim (în proporții variabile) de „tendința de confirmare” (confirmation bias) – acea înclinare de a căuta, interpreta, favoriza și reaminti informațiile care ne confirmă sau susțin credințele anterioare. Astfel, dacă o persoană din grupul nostru de apropiați sau o persoană pe care o respectăm promovează o informație falsă, șansele să o credem (și să o reproducem) cresc considerabil.

Toți acești factori sunt maximizați pe rețelele de socializare, unde algoritmii sunt gândiți să facă recomandări de conținut și asocieri (cu grupuri sau alți utilizatori) pe baza preferințelor exprimate anterior (algorithmic bias). Astfel, în cazul în care nu intervenim conștient în aceste procese, șansele să intrăm în contact cu oameni sau idei opuse credințelor sau valorilor noastre sunt diminuate.

Informații răspândite de roboți

Boții – acele programe sau conturi care ajută la automatizarea anumitor procese – par să joace un rol cheie în răspândirea știrilor false și a dezinformării. Deși poate fi complicat de demonstrat că sursa postărilor este un bot, există un cumul de semne care pot determina proveniența informațiilor (ex. rată mare de postări și la intervale regulate, repetarea acelorași postări, conturi cu informații biografice puține sau poze de profil false, etc.). Aceste conturi automatizate par să fi fost folosite în momente importante pentru a influența opinia publică, distorsionând alegeri precum cele prezidențiale din SUA sau referendumul pentru Brexit.

În contextul dezinformării despre schimbările climatice, cercetătorii și site-urile dedicate identificării boților (precum Bot Sentinel sau Botometer) au confirmat o activitate neobișnuită a boților în cel puțin două instanțe importante: anunțul președintelui Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris și dezbaterea politică a crizei climatice organizată de CNN pentru politicienii americani democrați. În cel de-al doilea caz, diverse conturi au postat informații exagerate sau scoase din context, spunând, spre exemplu

„Poziția democraților este interzicerea paielor, porționarea cărnii noastre, luarea armelor noastre, luarea mașinilor noastre, avortarea la scară masivă pentru controlul populației și toate acestea, astfel încât să putem muri din cauza schimbărilor climatice în 11 ani”. 

Deși există suficiente dovezi că mediul înconjurător și biodiversitatea sunt grav afectate de consumul de plastic, sau că reducerea producției și a consumului de carne ar putea ajuta la reducerea gazelor cu efect de seră (și la îmbunătățirea stării de sănătate), acțiunile și politicile în această direcție tind să caute un echilibru pentru a oferi alternative și a asigura libertățile individuale. Cu toate acestea, mesaje alarmiste precum cel menționat propagă ideea că acțiunile pentru protejarea climatului au efecte catastrofale pentru oameni și democrație. Ele pot fi preluate și/sau distribuite de către conturi automatizate pe toate rețelele de socializare, inclusiv Facebook, Twitter și YouTube. 

Ce fac rețelele de socializare pentru a opri știrile false?

Toate cele trei rețele menționate și-au exprimat dorința de a reduce numărul de informații false de pe platformele lor, însă această provocare este deosebit de grea întrucât este apogeul discuțiilor despre libertatea de exprimare. Spre exemplu, YouTube a anunțat în 2019 că va șterge videoclipurile care

„susțin că un grup este superior pentru a justifica discriminarea, segregarea sau excluderea pe baza unor calități precum vârsta, sexul, rasa, casta, religia, orientarea sexuală sau statutul de veteran”,

și conținut care promovează ideologia nazistă sau neagă evenimente bine documentate precum Holocaustul. 

În iunie 2020, Twitter a început să avertizeze utilizatorii despre anumite informații false sau manipulate, precum cele publicate de președintele Trump în timpul protestelor Black Lives Matter pentru justiția rasială. 

De curând, atât Facebook, cât și Twitter au intervenit pentru a șterge sau ascunde postarea președintelui american care spunea că virusul COVID-19 este mai puțin letal decât gripa. Trump a postat acest lucru deși situația pandemiei evoluează constant, iar medicii și cercetătorii de la Universitatea John Hopkins afirmă că virusul COVID-19 ar putea fi de până la 10 ori mai letal decât gripa.

Aceste exemple demonstrează intenția canalelor de socializare de a opri dezinformarea, însă în privința schimbărilor climatice acțiunile sunt mult mai reduse. Un studiu care a analizat 200 de videoclipuri pe tema schimbărilor climatice de pe YouTube selectate aleatoriu a arătat ca peste 50% dintre acestea răspândesc teorii conspiraționiste și informații false, fără fundament științific. Cu toate acestea ele sunt permise și atrag un număr mare de vizualizări. Și Facebook a anunțat de curând lansarea Centrului său de Informare în Știința Climei – o pagină Facebook cu informații verificate despre climă, precum și cu anumite acțiuni pe care oamenii le pot face zi de zi pentru a combate schimbările climatice. Cu toate acestea, rețeaua de socializare a fost aspru criticată de oamenii de știință pentru măsurile limitate în controlarea informațiilor false deja răspândite, și pentru minimalizarea efectelor negative ale schimbărilor climatice. 

Ce poate face fiecare dintre noi?

Având în vedere că platformele de socializare nu sunt cea mai sigură sursă de informare, și că intervențiile de reducere a dezinformării rămân deocamdată limitate, este important ca fiecare dintre noi să rămână vigilent și să practice gândirea critică.

  1. Semnale de alarmă evidente: știri senzaționaliste și explicații banale pentru probleme complexe:

Primul pas este să privim atent și critic informația primită și să identificăm anumite caracteristici tipice știrilor false. Spre exemplu, acest articol menționează nevoia păstrării unei doze de scepticism atunci când o anumită postare face o declarație senzaționalistă, cu impact emoțional puternic, sau când oferă o explicație banală, simplistă, pentru probleme deosebit de complexe – precum schimbările climatice. Semne de întrebare ar trebui să ne punem și când identificăm greșeli de gramatică și/sau ortografie.

2. Autori și surse: ce expertiză au?

Un alt pas esențial în a rămâne bine informați este verificarea autorilor și a surselor pe care se bazează, atunci când acestea sunt indicate. E important să știm cine este autorul, pentru a înțelege care este intenția sa, precum și expertiza pe care o are în domeniul despre care postează. În plus, absența clară a surselor de unde provine informația poate fi un semnal de alarmă. Spre exemplu, nu este suficient să spunem ”cercetătorii englezi au descoperit” fără să indicăm exact despre care cercetători este vorba.

3. Verificarea informației în alte locuri

Un ultim pas pe care trebuie să îl parcurgem este verificarea informației. Putem face acest lucru printr-o simplă căutare pe internet, pentru a vedea dacă știrea a fost preluată de alte site-uri și dacă există o altă interpretare a informațiilor. Există și site-uri specializate în acest sens. Spre exemplu, echipa Factual este primul site din România care verifică veridicitatea politicilor și a declarațiilor publice din România. Dedicat strict schimbărilor climatice, există foarte multe surse oficiale care pot fi consultate, acestea fiind actualizate mereu pe baza celor mai noi cercetări științifice (NASA, FactCheck.org, Snopes). 

 

În final, fiecare dintre noi are dreptul de a rămâne informat, precum și responsabilitatea de a nu răspândi informații false, indiferent de intenția inițială. 

Dr. Lorena Axinte

Lorena deține un doctorat în Planificare Urbană și Regională, obținut în urma cercetării realizate la Institutul de Cercetare pentru Locuri Sustenabile, Universitatea din Cardiff, UK. Proiectul ei analizează politicile și procesele care pot duce la practici de dezvoltare regională regenerativă, precum și moduri de includere a tinerilor în deciziile care le vor afecta viitorul. Lorena a lucrat, de asemenea, ca și cercetător Marie Curie în SUSPLACE ITN, și a beneficiat de un Master Erasmus Mundus in Studii Urbane.

Cine schimbă clima?

Mitul 1 - Vulcanii - activitatea acestora este parțial responsabilă pentru încălzirea globală. Erupțiile vulcanice reprezintă o cincime din totalul calamităților naturale. Totuși erupțiile vulcanice au un impact foarte mic asupra emisiilor de carbon dacă le comparăm cu activitatea umană. Erupțiile vulcanice sunt episodice dar pot avea un impact rapid și major asupra climei. Ne așteptăm la erupții vulcanice în [...]

Reducem consumul de gaz… dar puțin mai târziu

 Dacă finalizăm toată infrastructura de gaz planificată în momentul de față în UE (incluzând conductele și terminalele pentru gaz natural lichefiat), vom crește capacitatea de import cu 222 miliarde metri cubi de gaz per an - conform raportului Europe Gas Tracker. Totuși, aceste planuri sunt în contradicție cu angajamentele UE de a reduce emisiile de carbon, în mare parte prin [...]

Educația pentru mediu în România – o provocare deschisă.

Sistemul de învățământ din România este deficitar. Avem la dispoziție o mulțime de indicatori și studii care, luate împreună, susțin ferm această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumătate dintre tineri sunt analfabeți funcțional în testele internaționale realizate de OECD (PISA), iar universitățile din România sunt în afara primelor 500 de poziții în toate [...]

Algele roșii și bovinele – cum pot cele doua să reducă poluarea cu metan?

O algă roșie (Asparagopsis armata) ar putea contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 80%, relatează un studiu publicat în luna Martie a acestui an. Acest lucru ar putea avea un impact major având în vedere că bovinele reprezintă cel mai mare poluator în industria alimentară. Bovinele, emisiile de [...]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *