fbpx
Schimbări Climatice

Un nou record istoric: Oceanul Arctic întârzie să înghețe în octombrie.

Un nou record istoric: Oceanul Arctic întârzie să înghețe în octombrie

Sistemul regional de observare a Oceanul Arctic (Arctic-ROOS system) arată un octombrie 2020 extraordinar când Oceanul Arctic înregistrează cea mai scăzută suprafață acoperită cu gheață de la începutul măsurărilor (1979). Unele studii estimează însă că avem de a face cu o situație nemaiîntâlnită în ultimii 1450 de ani. Deși gheața marină are un ciclu sezonier de îngheț-dezgheț, cu formare în lunile octombrie-februarie și dezgheț în martie-septembrie, în acest an după nivelul minim record înregistrat în septembrie, un nou record negativ este înregistrat în luna octombrie. Gheața ar trebui să înceapă să se formeze în luna octombrie, la debutul iernii, însă anul acesta, ritmul de formare al gheții este unul foarte lent iar în anumite locuri gheața lipsește cu desăvârșire. 

Evoluția anuală a suprafeței acoperite de gheață in Oceanul Arctic.

De la începutul măsurătorilor satelitare în 1979, suprafața totală a Oceanului Arctic acoperită cu gheața a înregistrat un minim istoric în 2012, cu 2020 cel de-al doilea an. Mai mult, zona arctică este zona cea mai sensibilă la schimbările climatice și este catalogată ca zona cu cea mai rapidă (de două ori mai ridicată) încălzire de pe Glob. 

Anul acesta, zona arctică a înregistrat record după record, temperaturi ridicate cu valuri de căldură în Siberia și incendii de vegetație fără precedent, ceea ce observăm acum cu privire la extinderea de gheață din Oceanul Arctic ar trebui să ridice mai multe semne de întrebare cu privire la efectele schimbărilor climatice. 

Concentrarea gheței marine în 24 Oct. 2020 și extensiunea media concentrației gheței marine pentru 1981-2010 (linia oranj).

Modele climatice actuale mai arată că până în 2035 zona arctică e posibil să rămână complet fără gheață (free of ice).

Ce înseamnă asta pentru iarna 2020 ?

Deși Oceanul Arctic și zona înconjurătoare par destul de îndepărtate spațial și pot părea irelevante pentru noi, acesta joacă un rol esențial în reglarea climei Pământului, acționând ca un burete ce absoarbe căldura și gazele cu efect de seră și reglează temperatura. Dacă stratul de gheață este mai redus atunci suprafața terestră va absorbii mai mult căldură iar traiectoriile și puterea curenților oceanici se va schimba. Deși sunt numeroase dezbateri științifice despre modul în care gheața marina afectează vremea, este clar că aceasta afectează curentul jet-stream (curent de aer ce se deplasează vest-est la altitudini mari în atmosferă, 8-11 km, fiind alimentat de diferența de temperatură dintre zona arctică și zona tropicală). Orice modificare a traiectoriei și intensității curentului jet-stream va genera modificări ale vremii (butterfly-effect).  

Dr. Aritina Haliuc

Aritina Haliuc este interesată de dezlegarea misterelor climatice din trecutul Terrei și de modul în care noi, oamenii, i-am transformat înfățișarea, folosind un set de arhive, de la sedimentele din lacuri și mări până la documentele istorice. Aritina este interesată de creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului și a factorilor decizionali cu privire la starea climei, a mediului și la acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a proteja natura.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *