fbpx
Schimbări climatice - Context

Schimbările climatice vs încălzirea globală – cuvintele contează?

Schimbările climatice și încălzirea globală - de ce contează diferențele și care sunt evidențele empirice?

Sumar

  • Schimbările climatice sunt un termen generic ce cuprind o gamă mai largă de fenomene printre care și încălzirea globală
  • Încălzirea globală se referă strict la un parametru al climei și anume la creșterea temperaturii medii de la suprafața Pământului ca rezultat al activităților antropice
  • Schimbările climatice sunt reale și fără echivoc 

Deși apar frecvent în articolele ce tratează aspecte ale climei, cei doi termeni, schimbările climatice și încălzirea globală, provoacă confuzie și sunt folosiți incorect. Într-un joc de cuvinte, cele două sintagme ar putea fi asociate, atenție însă, nu sunt sinonime. Procesele la care se referă, deși nu pot fi integral separate, descriu aspecte diferite ale modificărilor ce au loc pe Terra. Un studiu publicat recent în SUA arată că pronunțarea acestor sintagme poate activa în mintea noastră un anumit set de credințe, sentimente și comportamente. Această reacție poate fi diferită la diferite grupuri de oameni. În acest context, studiul a identificat că în comparație cu schimbările climatice, încălzirea globală ca sintagmă este mai impresionantă și emoționantă pentru publicul larg și mai ușor de asociat cu modificările de pe Glob. 

De mai bine de un secol, sintagmele fac parte din lexiconul științific dar există o serie de diferențe esențiale între cei doi termeni. 

Schimbările climatice reprezintă modificările pe termen lung, semnificative statistic, ale climei Pământului, incluzând schimbări de temperatură, precipitații, vânt pentru o perioadă de câteva decenii sau mai mult. 

Încălzirea globală se referă strict la un parametru al climei și anume la creșterea temperaturii medii de la suprafața Pământului, într-o perioadă de timp stabilită. Acest fenomen a fost observat începând cu perioada industrială (1850-1900), din cauze definite, în principal datorită activităților umane, a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificări în gradul de utilizare al terenurilor (defrișări), deșeuri. 

Cu alte cuvinte, schimbările climatice sunt un termen generic ce cuprind o gamă mai largă de fenomene printre care și încălzirea globală. Toate aceste modificări au impact asupra ecosistemelor naturale, a sănătății comunității umane, a resurselor de apă cu consecințe directe asupra sectoarelor economice. Deși sistemul climatic este caracterizat de variabilitate naturală iar oamenii au schimbat fața Terrei de milenii, modificările din ultimele două secole sunt fără precedent și sunt capabile să genereze modificări ireversibile.

Cum funcționează?

Clima este influențată de mai mulți factori, cum sunt cantitatea de gaze cu efect de seră, aerosoli, energia provenită de la soare și proprietățile fizice ale suprafeței Terrei. Orice modificare a acestor factori, generată de procese naturale sau antropogene, au efect de încălzire sau răcire a climei, modificând cantitatea de energie solară reținută de suprafața Terrei sau reflectată în spațiu. Fără acest efect, temperatura ar fi foarte scăzută iar condițiile ar fi ostile pentru viața. 

Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera (prin intermediul gazelor cu efect de seră) captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale.

Consecințele excesului de căldură rezultat al efectului de seră

Care sunt efectele directe și măsurabile?

Observațiile instrumentale și studiile științifice arată că aceste schimbări sunt reale și fără echivoc când planeta intră într-un joc de tip domino:

În ultimul secol, temperature medie globală a crescut cu 0.07ºC per decadă, cea mai mare încălzire a fost în ultimii 40 de ani, cu cei mai calzi șase ani înregistrați după 2014, cu 2016 cel mai cald an de la începutul înregistrărilor (1880) iar 2019 cel de-al doilea an. Fără acțiune concrete de limitare a emisiilor, modelele climatice arată modificări ale temperaturii și precipitațiilor pe întreg globului cu o creștere estimată de până la 5.5ºC până în 2100, față de perioada 1971-2000. În cel mai sumbru scenariu, (RPC=Representative concentration pathways) până în 2100 continentul european va arată diferit, astfel că partea sudică a Europei va deveni mai uscată în timp ce partea nordică va deveni mai umedă. Ținând cont de faptul că Europa Sudică și Sud-Estică se confruntă deja cu evenimente climatice extreme, e.g., inundații, valurile de căldură, secete, furtuni, astfel de scenarii nu ar trebui să ne uimească. (EEA, 2016).

Modelele matematice (IPCC, 2013) arată că până în anul 2100 temperatura medie a oceanului va crește cu 1- 4ºC. Oceanul este cel mai mai colector de energie de pe Terra. Acoperind peste 70% din suprafața terestră, oceanul are capacitatea extraordinară de a absorbi și stoca cantități mari de energie, eliberând căldură pe perioade lungi de timp, rolul său primordial este acela de a stabiliza și regla sistemul climatic. Dacă temperatura apei oceanului va crește atunci nivelul mării va crește, deoarece prin încălzire apa își mărește volumul, adică se extinde. Acest lucru la rândul său va duce la inundarea regiunilor de coastă, respectiv la mutarea forțată a unui număr foarte mare de oameni.  

de pe uscat (Alpi, Himalaya) și a calotelor glaciare (Groenlanda, Antarctica) contribuie la creșterii nivelului mării, amenințând sănătatea ecosistemele naturale și siguranța comunitățile umane din apropierea coastelor.

Din 1900 și până în prezent, nivelul mediu al mării a crescut cu aproximativ 21 cm. Față de ultimul secol, în ultimele două decenii, rata de creștere a nivelului mării s-a dublat, acest lucru datorându-se încălzirii apelor oceanelor, topirii ghețarilor, cantitatea de apă stocată pe continent.

Inundațiile, secetele, furtunile, incendiile de vegetație se numără printre cele mai mari provocări ale societății contemporane, aflată în continuă adaptare la schimbări. Acestea se pot transforma în adevărate hazarde naturale cu pierderi de vieți omenești și costuri financiare însemnate. 

O nouă epocă geologică - provocată de noi?

În baza acestor schimbări cercetătorii au propus o nouă unitate (epocă) geologică, Antropocenul (gr. Anthropo=om, cene=nou) care descrie cea mai recentă perioadă din istoria Terrei când activitatea umană începe să aibă un impact semnificativ asupra climei, mediului și ecosistemelor. Deși Antropocenul încă nu a fost acceptat de entitățile superioare (IUGSICS), dezbaterile fiind legate de definirea intervalului de timp și a semnăturii antropice, impactul activității umane asupra Planetei este de necontestat iar acțiunile de limitare și adaptare la schimbările climatice nu ar trebui să întârzie. Aceste acțiuni cuprind atât reducerea gazelor cu efect de seră cât și limitarea riscului la dezastre naturale, gestionarea durabilă a resurselor naturale și securitatea umană bazate pe investiții și tehnologii de ultimă generație. La fundamentul acestor acțiuni nu stă doar voința politică unanimă, ci ambiția colectivă, comunitară, care ne implică pe fiecare dintre noi. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să uităm, că orice mică acțiune poate schimba viitorul în bine!

Dr. Aritina Haliuc

Aritina Haliuc este interesată de dezlegarea misterelor climatice din trecutul Terrei și de modul în care noi, oamenii, i-am transformat înfățișarea, folosind un set de arhive, de la sedimentele din lacuri și mări până la documentele istorice. Aritina este interesată de creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului și a factorilor decizionali cu privire la starea climei, a mediului și la acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a proteja natura.

Cât de mult a crescut totuși temperatura și de ce e relevantă o creștere de 1.5-2 C.

Tendința semnificativă de creștere globală a temperaturilor din ultima perioadă de timp este, de departe, cel mai evident aspect care însoțește schimbările climatice. La nivelul anului 2020, temperatura medie globală a crescut cu circa 1.2°C comparativ cu perioada preindustrială (ultima jumătate a secolului al XIX-lea), potrivit unui raport preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), creșterea fiind mai mare la nivel european.  [...]

Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face

8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare. Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Acestea au și cea mai mare rată a mortalității din lume. În multe țări est-europene situația mortalității cauzate [...]

Trei motive pentru a susține tranziția energetică

În iunie 2014 am început primul meu job full-time în cadrul Schneider Electric în Budapesta. În termeni practici acesta presupunea negocierea contractelor de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale în numele unor mari consumatori comerciali din regiune. Într-un curs grăbit am reușit să înțeleg că piața energetică e una foarte complexă și nuanțată. Tot în această perioadă am observat [...]

The Lancet Planetary Health: Milioane de vieți salvate anual dacă cerințele tratatului climatic de la Paris vor fi respectate până în 2040.

Acest articol se bazează pe studiul publicat de curând de cei de la The Lancet Planetary Health Jurnal. Pentru mai multe detalii despre metodologie, date și rezultate pot fi găsite aici. Conform unui studiu al celor de la The Lancet Planetary Health Journal, respectarea măsurilor cerute prin tratatul climatic de la Paris va duce la salvarea a 6.4 milioane de [...]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *