fbpx
Politică și schimbări climatice

România pe locul 30 din 54 la capitolul performanță față de schimbările climatice.

Sumar

  • Conform indexului de performanță față de schimbările climatice publicat pentru 2020-2021, România ocupă locul 30 din 54 de țări evaluate, coborând 6 poziții față de perioada precedentă de raportare.
  • România ocupă locul 17 la capitolul reducerea gazelor cu efect de seră.
  • Deasemenea ocupăm locul 17 la capitolul consum de energie.
  • Suntem la capătul clasamentului însă când vine vorba despre regenerabile (locul 35) și politici climatice (48).
  • Lipsa unor politici comprehensibile și strategice pentru a media impactul schimbărilor climatice, precum și încurajarea continuă a sectorului combustibililor fosili e una din cele mai grave probleme cu care se confruntă România pentru a se încadra in scenariu de 2°C.

Publicat pe 7 Decembrie 2020 Indexul de Performanță față de Schimbările Climatice (Climate Change Performance Index (CCPI)) plasează România pe locul 30 din 54 de țări analizate de experți.

Acest index este calculat de cei de la Germanwatch și evaluează 57 de țări, inclusiv UE, responsabile pentru 90% din emisiile de gaze cu efect de seră, în privința performanței acestora când vine vorba de adaptarea la schimbările climatice. 

Indicile ia în considerare 4 indicatori în constituirea unui scor pentru țară, respectiv: Emisiile de gaze cu efect de seră (40% din scor), Energii regenerabile (20% din scorul total), Energie utilizata (20% din scorul total), Politicile de clima (20% din scorul total).

În esență acest index evaluează capacitatea statelor de a reduce ritmul încălzirii globale și de a implementa scenariu de limitare a creșterii temperaturilor cu cel mult 2C, sau chiar 1.5C.

România - nici fenomenal de bine, nici extrem de rău dar în scădere.

Din păcate, comparativ cu anul trecut, România a coborât în clasament de pe locul 24, pe locul 30. Conform indicelui România este încă incompatibilă cu scenariul de 2C până în 2030. 

La capitolul emisii de gaze cu efect de seră, România se plasează pe locul 17. După cum putem vedea și din graficul de mai jos, România a atins targetul propus pentru 2018, respectiv targetul propus pentru 2030 e aliniat cu scenariul de 2C. 

Similar, România ocupă locul 17 cand vine vorba de consumul de energie, care a înregistrat o scădere în 2018 mai mult decât targetul propus, deci în esență am reușit să depășim ce ne-am propus. Deși targetul pentru 2030 este incompatibil cu scenariu de doi la sută (este mai mare), avand in vedere evoluția curentă e foarte posibil să ne incadram in scenariul de 2 C.

Evoluția indicatorilor pentru emisiile gazelor cu efect de seră, % de regenerabile și consumul de energie/capita pentru România (1990, 2018 și 2030).

Altfel stau lucrurile cand vorbim de energii regenerabile. Aici din păcate România este departe de a-și împlini targetul pentru 2018, ocupand la moment locul 35 din cele 57 de state analizate. Pentru 2018, România a înregistrat doar 9.26% din totalul energiei primare furnizate din surse regenerabile, ceea ce e cu mult sub targetul asumat de 30% pentru 2018. În aceste condiții, targetul pentru 2030, de 60% pare cu atât mai nerealist. Totuși, partea bună, dacă e sa fie una, e faptul ca pentru scenariu de 2C e necesar sa avem doar 30% din energia primară furnizată provenind din surse regenerabile, ceea ce deși e mult mai puțin ambițios, tot pare foarte departe de unde suntem la moment. 

Cel mai prost stăm însă la capitolul Politici Climatice, unde practic închidem clasamentul fiind pe poziția 48 din 54. Experții care au făcut evaluarea notează că ”măsurile de mitigare a schimbărilor climatice până acum sunt incomprehensibile și lipsite de coerență strategică”. Mai mult decât atât, având în vedere că România nu are un plan de eliminarea cărbunelui, nici măcar o strategie pe termen lung în acest sens, guvernul continuă să susțină investițiile în companiile de petrol și gaze și să ofere împrumuturi de stat pentru complexele termoenergetice pe bază de cărbune precum Complexul Energetic Oltenia. Aceste măsuri, combinate cu un suport incert și ambiguu a energiilor regenerabile face ca țara noastră să aibă unul din cele mai scăzute scoruri la acest capitol din Europa. `

Dr. Sorin Cebotari

Domenii de cercetare: Dezvoltare sustenabilă, energii regenerabile, tranziție energetică, polarizare și periferalizare în Europa Centrală și de Est.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *