fbpx
Schimbări climatice și societatea

Cum era vremea pe la 1900 și de ce e important să înțelegem fenomenele meteo din acea perioadă?

Sumar

  • Primele observații și prognoze meteorologice au fost realizate de civilizațiile timpurii.
  • În România, înainte de 1900 , informațiile despre vreme sunt destul de limitate.
  • Evenimentele meteorologice extreme reprezintă 90% din totalul dezastrelor naturale înregistrând pierderi de miliarde de euro și efecte devastatoare pentru societate și natură.
  • Documentele vechi (ziare) sunt o sursă importantă de informare cu privire la fenomenele meteorologice extreme.
  • Astfel de informații de mare rezoluție sunt necesare pentru a reduce din incertitudinile asociate fenomenelor extreme și a realizare simulări climatice adecvate.

Suntem din ce în ce mai conștienți de faptul că vremea și clima se schimbă într-un ritm neașteptat de alert. Evenimentele meteorologice precum precipitațiile abundente, valurile de căldură, grindina, furtunile, tornadele, inundațiile, secetele sunt parte componentă a climei reprezentând 90% din totalul dezastrelor naturale de pe Glob. În ultimele decade, caracterul acestor fenomene s-a schimbat, ele au devenit mai frecvente și mai extreme. Modelările matematice arată că, în contextul schimbărilor climatice, în multe părți ale Globului frecvența acestor fenomene va crește. Ținând cont de faptul că ele afectează fiecare sector al societății, înregistrând costuri anuale de milioane de euro, factorii de decizie au nevoie de informații meteorologice de mare rezoluție pentru a reduce riscul asociat și pentru a dezvolta strategii de adaptare. 

Date fiind caracteristicile acestor fenomene (evenimentele de acest gen sunt rare, imprevizibile și localizate, observațiile instrumentale sunt destul de restrânse în timp și spațiu) acestea încă nu sunt pe deplin înțelese. Acest lucru generează mari incertitudini  în modelările matematice și în estimările pentru decadele următoare, cu alte cuvinte, este destul de dificil să estimăm când, unde și de ce vom avea evenimente meteorologice extreme. 

Dat fiind caracterul distructiv, cu pierderi importante de vieți omenești, bunuri și efecte devastatoare asupra mediului, aceste fenomene prezintă un interes deosebit pentru societate și implicit pentru agenda politică europeană și globală. Avem nevoie de informații calitative și cantitative la scară sezonieră și anuală pentru a reduce riscul asociat și la scară mai largă, decade și secole, pentru a elabora un plan de adaptare concret. Datele publicate de Agenția Europeană de Mediu arată că pentru perioada 1980-2017, pierderile economice cauzate de evenimentele extreme au însumat 453 miliarde euro

Primele observații și prognoze meteorologice au fost realizate de civilizațiile timpurii și se regăsesc în scrierile lăsate de babilonieni (600 BC) și mai târziu de chinezi și greci (450 BC). În China, informațiile cu privire la starea vremii se extind mai mult de un mileniu în timp ce în Europa astfel de date sunt mai abundente după 1400 (Evul Mediu Târziu).

Spre deosebire de țările vestice, unde observațiile instrumentale s-au realizat în mod sistematic începând cu secolul al XVI-lea, în țările din sud-estul Europei și inclusiv în România, astfel de măsurători au fost efectuate începând cu secolului al XVIII-lea, primele serii de măsurători și observații meteorologice zilnice s-au realizat la Timișoara. Observații meteorologice se realizau și la Lugoj (1854) și Sulina (1857). În România rețeaua meteorologică a început să se dezvolte abia după 1900 ceea ce înseamnă că pentru decadele înainte de această dată informațiile de natură meteorologică sunt destul de puține. 

Totuși rămâne deschisă întrebarea: cum am putea reduce incertitudinea legată de aceste evenimente și cum am putea avea predicții mai exacte?

Pe lângă datele oferite de stațiile meteorologice, avem nevoie de informații de lungă durată, capabile să surprindă frecvența acestor fenomene pe o perioadă de timp mai lungă. În acest sens, avem acces la două surse de informare:

a. Informațiile stocate în arhive naturale – cum sunt sedimentele depozitate în lacuri, mări, inelele de creștere a arborilor, ghețari.

b. Documentările realizate de oameni (ziare, jurnale, cărți, cronici) care sunt de mare importanță pentru a aduna informații despre evenimentele extreme din trecutul recent sau mai îndepărtat. Documentele istorice au un caracter descriptiv și oferă informații de mare rezoluție ce pot completa observațiile instrumentale timpurii. Având un caracter personal documentele istorice oferă informații valoroase despre percepțiile, reacțiile și răspunsul oamenilor la evenimente extreme. 

Ce ține de România...

Partea bună e că avem deja o bază de date publicată recent de Cheval și colaboratorii (2019), în care au fost compilate informații despre vreme din trei ziare românești (Gazeta de Transilvania, România Liberă, Foaia Poporului). În cadrul acestui proiect am adunat informații importante în cu privire la rezoluția perioada, locația și impactul evenimentelor extreme de la sfârșitul secolului al XIX-lea pe teritoriul României.

Comparativ cu secolul XXI, ziarele de la acea vreme aveau o credibilitate mult mai mare și erau o sursă valoroasă de informații și un canal important de comunicare pentru societate, raportând cele mai relevante evenimente meteorologice din perspectivă umană. Mare parte din informații se bazau pe martori oculari, oameni care fie auzeau, fie erau direct afectați de un fenomen natural. 

E important să observăm că evenimentele raportate cuprind și informații despre efecte/impact precum pierderile de vieți omenești, construcții, pierderi agricole și efecte asupra căilor de comunicații (drumuri, căi ferate). Deși aceste informații depind de modul în care martorul percepe evenimentul și accesul acestuia la rapoartele oficiale cu pierderi, ele pot fi informații cheie pentru a caracteriza fenomenele meteorologice din punct de vedere al severității, intensității.

Pe lângă acestea, unele evenimente cuprind și rapoarte oficiale cu pierderi estimate în moneda locală a vremii (florini). O analiză detaliată a acestor impacte raportate arată că grindina a fost cel mai devastator eveniment, urmat de furtuni, inundații, furtuni, precipitații, viscol. Cel mai afectat a fost sectorul agricol urmat de construcții, oameni (fatalități, răniți) și căi de comunicare. Deși această caracterizare reprezintă o estimare brută și calitativă a intensității evenimentului, ar putea fi folosită pentru a aprecia amploarea fenomenului precum și pentru a evalua modul în care oamenii au perceput evenimentul. 

  • Informațiile meteorologice găsite în cele trei ziare cuprind date despre precipitații și temperaturi extreme, zăpadă, grindină, furtuni, fenomene orajoase, inundații, secete precum și informații despre cutremure, alunecări de teren, foamete, boli, invazii de insecte și starea recoltei.
  • Astfel de informații erau raportate zilnic și săptămânal, în funcție de ziar iar evenimentele raportate aveau localizare precisă (exemple mai jos). Informațiile din Gazeta de Transilvania arată că în vara anului 1886 Ardealul a fost afectat de inundații iar toamna ce a urmat a fost călduroasă în timp ce primăvara anului 1887, în luna mai, au fost inundații în toată țara urmată de o iarnă destul de blândă.

De ce este relevantă vremea de la 1900 și ce am putea învăța din istoria fenomenelor climatice?

Informațiile regăsite în documentele vremii ilustrează o perspectivă istorică, complexă asupra evenimentelor meteorologice extreme ce au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea  Unul din punctele forte ale acestor surse de informare vechi este înregistrarea cu destulă precizie a locației și a datei evenimentului precum și estimări cu privire la impact, completând datele de la stațiile meteorologice.  Deși astfel de date au nevoie de o analiză riguroasă, ele sunt relevante pentru a decripta caracteristicile (variabilitate, frecvență, impact) fenomenelor meteo extreme pe o perioadă de timp mai îndelungată. Astfel de informații oferă o perspectivă temporală și spațială mai amplă și contribuie atât la aprofundarea acestor fenomene și la îmbunătățirea prognozelor cât și la evaluarea și elaborarea măsurilor necesare pentru a reduce riscul la dezastre naturale.  

Prof. Dr. Sorin Cheval

Director Meteorologie Aplicată (Administrația Națională de Meteorologie), București, România.
Domenii de cercetare: climatologie-meteorologie, climă urbană, schimbări climatice, hazarde, climatologie istorică. Dr. Cheval are o vastă experiență academică și de management al proiectelor de cercetare naționale și internaționale cu numeroase publicații (articole și cărți) în reviste internaționale de prestigiu și premii, distincții pentru activitatea academică și de cercetare.
Mai multe detalii găsiți aici.

Dr. Aritina Haliuc

Aritina Haliuc este interesată de dezlegarea misterelor climatice din trecutul Terrei și de modul în care noi, oamenii, i-am transformat înfățișarea, folosind un set de arhive, de la sedimentele din lacuri și mări până la documentele istorice. Aritina este interesată de creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului și a factorilor decizionali cu privire la starea climei, a mediului și la acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a proteja natura.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *