fbpx
Schimbări climatice - Context

Cât de mult a crescut totuși temperatura și de ce e relevantă o creștere de 1.5-2 C.

Tendința semnificativă de creștere globală a temperaturilor din ultima perioadă de timp este, de departe, cel mai evident aspect care însoțește schimbările climatice. La nivelul anului 2020, temperatura medie globală a crescut cu circa 1.2°C comparativ cu perioada preindustrială (ultima jumătate a secolului al XIX-lea), potrivit unui raport preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), creșterea fiind mai mare la nivel european

Creșterea medie anuală globală de temperatură față de condițiile preindustriale (1850-1900) (sursa: Declarația Organizației Meteorologice Mondiale privind starea climatului global în anul 2019)

Cele mai semnificative creșteri au fost evidențiate după anii ‘80 și, în special, în ultimul deceniu. Astfel, conform OMM, anii 2016, 2019 și 2020 sunt cei mai călduroși de când se efectuează observații meteorologice, iar ultimul deceniu este, de departe, cel mai călduros din istoria măsurătorilor. 

Creșterea puternică a temperaturii aerului din ultimele decenii nu a ocolit nici țara noastră, anul 2019 fiind cel mai călduros din 1900 încoace, în conformitate cu informațiile furnizate de reprezentanți ai Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Datele istorice furnizate de ANM arată că, în ultimii 60 de ani (perioada 1961-2019), temperatura medie la nivelul întregii țări a crescut cu 2,41°C , creșterea fiind semnificativ mai mare în anotimpul de vară. Aceste date sunt în conformitate cu mai multe studii recente care au analizat evoluția și tendința temperaturilor la nivel național.

De ce ar trebui să fim îngrijorați de aceste creșteri ale temperaturilor medii, care la prima vedere par nesemnificative?

Datele prezentate anterior și predicțiile viitoare asupra încălzirii globale pot ,,spune’’ multe pentru specialiștii din domeniu. Pentru publicul larg, adesea, o creștere relativ redusă a temperaturilor în termeni absoluți, ori nu înseamnă prea mult, ori nu se înțelege semnificația acestei creșteri. S-ar putea să vă întrebați: „De ce să-mi pese dacă temperaturile cresc cu încă un grad sau două? Temperaturile cresc și scad tot timpul. Ce mai conteaza?” Sunt, însă, multe motive care să ne conștientizeze asupra pericolului încălzirii globale și să ne facă mai responsabili, până la urmă, mai ales la nivel individual.

La o serie de întrebări s-ar putea să răspundă informațiile prezentate în Raportul special elaborat de către Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), în anul 2018, cu titlul „O încălzire globală de 1,5°C”. În cadrul acestuia, coroborat cu țintele agreate în cadrul Acordului de la Paris (2015), se solicită, la modul imperativ, necesitatea limitării creșterii temperaturii medii globale la orizontul anilor 2030-2050 la valori mai reduse de 1,5 °C față de perioada pre-industrială (1850-1900), argumentându-se cât de mult contează o creștere suplimentară de temperatură, aparent neglijabilă, cu doar 0,5°C peste acest prag. 

Detaliind pe marginea celor două scenarii (încălzire de 1,5°C, respectiv 2°C), Alan Buis, redactor științific al NASA Global Climate Change Website, exemplifică o serie de posibile forme de impact asociate celor două scenarii în cadrul unui articol cu titlu sugestiv: ,,Un grad al îngrijorării: Ce însemnătate are temperatura medie globală’’ (A Degree of Concern: Why Global Temperatures Matter ). O sinteză a acestora, adaptată, pe alocuri, în context european și național, va fi expusă în cele ce urmează, încercând să aducem lămuriri suplimentare acolo unde va fi cazul.

Deși nu par mari, schimbări de doar câteva grade Celsius în profilul temperaturilor medii și extreme pot avea un impact major asupra bunăstării individuale și a sustenabilității ecosistemelor. În acest sens, este extrem de relevantă o paralelă cu anatomia umană. Astfel, există un consens că temperatura medie a unui adult sănătos este de aproximativ 37°C. Ar fi absurd să întrebăm pe cineva care suferă de febră de 38,3°C dacă contează câteva grade în plus față de temperatura normală, din moment ce organismul uman este construit pentru a funcționa optim la o anumită temperatură. Similar cu organismul uman, o schimbare de câteva grade poate cauza o serie de probleme majore, atât la nivelul ecosistemului planetar, cât și la nivel individual, pentru fiecare dintre noi.

Impactul socio-economic

În context socio-economic putem vorbi despre o serie de schimbări care vor influența productivitatea, bunăstarea și viața umană în ansamblu. Un prim impact pe care îl vom putea simți direct este relaționat  creșterea temperaturilor extreme. 

Raportul IPCC estimează că temperaturile extreme de pe continente vor depăși temperatura medie globală, cu diferențe substanțiale de la un loc la altul. Majoritatea regiunilor terestre se vor confrunta cu mai multe zile fierbinți și valuri de căldură, în special în spațiile continentale tropicale și subtropicale, dar și în regiunile temperat-continentale – în care se încadrează și țara noastră. La o încălzire de 1,5°C, aproximativ 14% din populația Pământului va fi expusă la valuri de căldură severe cel puțin o dată la cinci ani, în timp ce, la o creștere a temperaturilor medii cu 2°C, această valoare aproape se triplează (37%). 

Conform scenariului prezentat de IPCC, la o încălzire de 1,5°C vom avea de două ori mai multe metropole afectate, comparativ cu numărul actual, expunând încă 350 de milioane de oameni până în 2050 stresului termic. La încălzirea de 2°C valurile de căldură mortale pe care le experimentau mai rar anumite țări ale Europei, ar putea deveni aproape anuale. 

Valuri extreme de căldură precum cele care au afectat Europa în vara anului 2006, sunt prognozate să devină larg răspândite la o creștere a temperaturii medii globale de 1,5°C.

De asemenea, astfel de schimbări pot duce la creșterea disconfortului la nivelul organismului uman. Astfel, conform multor studii, oamenii se simt cel mai confortabil, sunt cel mai productivi și funcționează cel mai bine atunci când temperatura ambientală este de aproximativ 22°C. Când această temperatură crește cu mai mult de câteva grade, avem tendința să căutăm soluții pentru a ne răcori. Chiar dacă organismal uman dispune de un mecanism suplimentar de termoreglare în cazul supraîncălzirii, prin intermediul transpirației, acesta s-ar putea dovedi a fi insuficient pentru mulți dintre cei care locuiesc în marile orașe, unde valuri de căldură tot mai frecvente vor fi amplificate de insula de căldură urbană.

Valurile de căldură – Valurile de căldură – perioadele de cel puțin trei zile consecutiv cu temperaturi atmosferice mai ridicate decât 95% din temperaturile înregistrate în ultimii 20 de ani pentru aceeași perioadă. 

Insula de căldură urbană (ICU)- este un fenomen care apare în zonele urbane și se manifestă prin temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele rurale din împrejurimi. La baza sa stă o combinație de factori, precum suprafețele construite care absorb și rețin căldura (suprafețe asfaltate, dar și construcții și fațade închise la culoare), geometria orașului care poate reduce circulația aerului și activitățile care produc căldură (industrie, transport, sisteme de răcire/încălzire). Odată cu încălzirea globală, efectele ICU se pot agrava și accentua stresul termic, afectând negativ în special persoanele vulnerabile.

Raportul IPCC evidențiază, de asemenea, că mortalitatea și morbiditatea induse de căldură vor fi în creștere, în special în scenariu de 2°C, iar persoanele în vârstă, copiii, femeile, cei cu boli cronice și persoanele care iau anumite medicamente vor fi cele mai expuse. 

Impactul asupra creșterii economice globale cauzat de schimbările climatice va fi mai mic la 1,5°C decât la 2°C, cu cele mai mari efecte preconizate în zonele tropicale și subtropicale din emisfera sudică. În Statele Unite ale Americii (SUA), se estimează că daunele economice cauzate de schimbările climatice vor fi deosebite. Astfel, un studiu din 2017 a concluzionat că SUA ar putea pierde 2,3 % din PIB pentru fiecare creștere de grad Celsius. Pentru a pune acest lucru într-o perspectivă mai grăitoare, această pierdere s-ar ridica la peste 446 mld. USD, pe baza PIB-ului SUA de 19,39 trilioane USD din 2017, valoare care depășește întreg PIB-ul anual al României.

Raportul evidențiază, de asemenea, că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt, în principal, spațiile expuse deșertificării. În țara noastră, pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald, îndeosebi în spațiile joase. Acest lucru are loc datorită creșterii evapotranspirației, care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații în această perioadă. Din contră, conform proiecțiilor viitoare, se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara. 

Secetele mai intense, coroborat cu temperaturi în creștere, vor duce la creșterea riscului de incendii, fiind vizate îndeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Mării Mediterane, Australia sau California. În România, o expunere ridicată se așteaptă să aibă partea de sud-vest a țării, unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ păduri de pin negru. 

Aceste fenomene vor avea un impact direct și asupra agriculturii; astfel, randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grâu și alte culturi de cereale vor fi mai mici la o încălzire de 2°C, în special în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud. De exemplu, producția globală a culturilor de porumb se estimează a fi cu aproximativ 5% mai mică la încălzirea cu 2°C, iar orezul și grâul vor deveni mai puțin hrănitoare. În scenariul de creștere a temperaturilor cu 2°C, este preconizată o scădere de 7-10% a efectivului de animale domestice care pășunează din cauza reducerii terenurilor disponibile pentru pășunat.

Evenimente meteorologice extreme

Raportul evidențiază, de asemenea că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt în principal spațiile expuse deșertificării. În țara noastră pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald. îndeosebi în spațiile joase, în contextul creșterii evapotranspirației care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații, în această perioadă. Din contra, conform proiecțiilor viitoare se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara. Secetele mai intense coroborat cu temperaturi în creștere vor conduce la creșterea riscului de incendii, fiind vizate îndeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Mării Mediteraneene, Australia sau California. În România, o expunere ridicată se așteaptă să aibă partea de Sud-Vest a țării unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ păduri de pin negru. 

Aceste fenomene vor avea un impact direct și asupra agriculturii, astfel randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grâu și alte culturi de cereale vor fi mai mici la o încălzire de 2 °C, în special în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud. De exemplu, producția globală a culturilor de porumb se estimează a fi cu aproximativ 5% mai mică la încălzirea cu 2 °C. Orezul și grâul vor deveni mai puțin hrănitoare. În scenariu de 2 °C 7-10% din efectivele de câmpie vor fi pierdute la o încălzire de aproximativ 2 °C.

Impactul asupra biodiversității

Plantele și unele animale nu au la îndemână nici măcar soluțiile de adaptare de care dispunem noi. Cu toate că ele au propriile mecanisme de adaptare, acestea nu le permit să facă față unor variații de temperatură prea mari. De exemplu, ele nu își pot permite să pornească un aparat de aer condiționat pentru a-și regla temperatura ambientală. Trăind în habitate specifice, clar definite, plantele și animalele nu se pot deplasa sau reloca rapid, iar cu cât schimbările climatice sunt mai rapide, cu atât este mai dificilă adaptarea lor. Acest lucru poate duce într-un final la dispariția unor specii. 

În cadrul Raportului au fost investigate efectele potențiale asupra a 105.000 de specii de insecte, plante și vertebrate. La o încălzire de 1,5°C, 6 % din insecte, 8% din plante și 4% din vertebrate vor avea habitatele reduse cu mai mult de jumătate. O încălzire suplimentară cu 0,5°C ar face ca aceste cifre să ajungă la 18%, 16%, respectiv 8%. Consecințele unor astfel de modificări ar putea fi semnificative. Dacă luăm, ca exemplu, cazul particular al insectelor polenizatoare, scăderea populației acestora corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.

Scăderea populației insectelor polenizatoare corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.

Raportul preconizează că vor exista transformări majore și la nivelul ecosistemelor, aproximativ 13% din suprafețele terestre fiind proiectate să-și modifice ecosistemele actuale. La noi în țară sunt vizate în special ecosistemele etajate din Munții Carpați (cu deosebire cele alpine), dar și spațiile stepice și silvostepice din sudul și sud-estul României. Etajele de vegetație din Munții Carpați vor tinde să migreze spre altitudini tot mai mari, în identificarea temperaturilor optime, conducând în timp la degradarea și/sau dispariția habitatelor alpine și/sau subalpine din anumite locuri. Aceste mutații atrag după sine și migrarea unor specii de animale, însă, în lipsa habitatului corespunzător, și acestea vor tinde să dispară la nivel local. Dacă luăm ca exemplu cazul păstrăvului, această specie este dependentă de râurile curate și bine oxigenate. Cum oxigenarea apelor este dependentă în principal de temperaturile scăzute, o încălzire a climei ar putea împinge tot mai sus această specie, culminând în final cu dispariția ei de pe anumite tronsoane. Efecte mai pregnante sunt așteptate în anumite areale stepice, din sudul și sud-estul României, unde deficitele de apă sunt prognozate a se accentua semnificativ în viitor, lăsând cale liberă, în unele areale, spre deșertificare.

Impactul asupra Oceanului Planetar

În esență trebuie să fim conștienți că trăim într-o lume legată de legile fizicii, afirmă Alain Buis. Aceste reguli fac ca la temperaturi de peste 0°C, gheața, inclusiv cea aflată în regiunile polare, începe să se topească, iar dacă volumele topite nu sunt compensate de cantități echivalente provenite din ninsori, apa rezultată conduce la creșterea nivelului Oceanului Planetar. 

Autorii raportului constată că nivelul mării va continua să crească chiar dacă reușim să limităm creșterea temperaturii la 1,5°C, deoarece căldura stocată deja în oceane determină expansiunea termică/dilatarea acestora. Conform unui studiu din 2018, bazat pe 25 de ani de monitorizare satelitară, creșterea nivelului Oceanului Planetar nu are o rată constantă așa cum se credea anterior, accelerându-se progresiv în timp. Dacă rata creșterii nivelului oceanelor continuă să se schimbe în acest ritm, nivelul mării va crește cu 0,65 m până în 2100, suficient pentru a provoca probleme semnificative comunităților expuse, din regiunile litorale. Dacă încălzirea ar atinge 2°C la orizontul anilor 2030-2050, mai mult de 70% din spațiile litorale ale Pământului vor experimenta creșteri ale nivelul mării cu mai mult de 0,2 m, ducând la sporirea riscului de inundare litorală, eroziunea plajelor, salinizarea surselor de alimentare cu apă și alte efecte negative asupra oamenilor și ecosistemelor riverane. Încetinirea ritmului de creștere a nivelului Oceanului Planetar ar permite oamenilor și sistemelor ecologice să se adapteze mai bine. În România sunt vizate, în special, spațiile din jumătatea nordică a litoralului, dar mai ales Delta Dunării, unde altitudinea medie este de ordinul zecilor de centimetri.

Cercurile roșii de pe această hartă arată localizarea și dimensiunea mai multor zone moarte ale planetei noastre. Punctele negre arată unde au fost observate zonele moarte, dar dimensiunea lor este necunoscută. (Sursa: NASA Earth Observatory)

Limitarea încălzirii la 1,5°C ar reduce acidifierea oceanelor și scăderea nivelului de oxigen – fenomene cu riscuri semnificative pentru biodiversitatea marină, dar și pentru activități precum pescuitul. Oceanele vor deveni mai acide datorită concentrațiilor mai mari de dioxid de carbon, cu impact negativ asupra unei game largi de specii, de la alge și corali, până la pești. Pe fondul creșterii temperaturii apelor marine și nu numai, nivelurile de oxigen din ocean vor scădea și ele, ducând la apariția așa-numitelor „zone moarte”, unde nivelurile scăzute de oxigen din apele mai adanci nu vor susține o bună parte din viața acvatică.

La o încălzire de 1,5°C, oamenii de știință care au elaborat raportul special IPCC se așteaptă ca Oceanul Arctic să fie lipsit de gheață, periodic, în timpul verii. Pierderea gheții marine va avea un impact asupra habitatelor multor organisme, de la fitoplancton, până la mamifere mari, cum ar fi urșii polari și balenele.

La o încălzire de 1,5°C, nișele ecologice ale multor specii marine vor tinde să se deplaseze spre latitudini mai mari, apărând în locul ecosistemelor existente altele noi. Această relocare a speciilor va avea în mare parte efecte negative pentru oameni, chiar dacă unele zone vor avea câștiguri pe termen scurt (pescuitul la latitudinile înalte ale emisferei nordice). În ansamblu, însă, pescuitul și acvacultura vor fi mai puțin productive. Aceste riscuri vor fi semnificativ mai mari la încălzirea de 2°C

Multe ecosisteme marine și costiere vor fi expuse riscului de pierdere ireversibilă la o încălzire de 2°C. Unele ecosisteme, precum cele asociate recifelor de corali, sunt mai puțin capabile ,,să se miște’’ și, prin urmare, sunt printre cele mai amenințate. După cum se vede și în imaginea de mai jos, coralii sunt afectați și la ora actuală, degradându-se într-o manieră fără precedent în anumite locuri. Încălzirea și acidifierea oceanelor, precum și furtunile mai intense vor face ca recifele să fie afectate într-o pondere semnificativă (70-90%) la o creștere a temperaturii de 1,5°C, devenind aproape inexistente la 2 °C.

Coral albit (în prim plan) și coral viu (fundal) în Insulele Keppel, Marea Barieră de Corali (Sursa: Creative Commons Attribution 3.0)

Pierderea lor ar reduce semnificativ biodiversitatea din aceste regiuni și ar avea un impact direct asupra a jumătate de miliard de oameni din întreaga lume. Multe comunități depind de recifele de corali pentru hrană, mijloace de trai, protecție costieră, turism și alte servicii ecosistemice.  Degradarea mangrovelor este un scenariu evidențiat la atingerea ambelor praguri de temperatură. Astfel de ecosisteme își reduc capacitatea de a servi drept bariere naturale care asigură protecție litorală împotriva furtunilor și a valurilor, pe fondul creșterii nivelului Oceanului Planetar.

Mangrove (Sursa: https://earth.org/mangrove-trees-could-disappear-by-2050-if/)

În contextul creșterii temperaturii medii la nivel global, nu putem vorbi despre un impact localizat al schimbărilor climatice. Este evident că acestea afectează întregul ecosistem global. Din acest motiv, este de datoria fiecăruia dintre noi să ne aducem contribuția la eforturile de limitare a ratei de creștere a temperaturilor globale, pentru asigurarea sustenabilității sistemului planetar.

Dr. Viorel Arghius

Domenii de cercetare:

  • Hazarde hidro-atmosferice,
  • Managementul riscului de inundare,
  • Schimbări climatice (analize statistice tendințe parametrii, măsuri de adaptare).

Experiență profesională și formare

Masterat, Subdomenii principale studiate: Gestiunea resurselor de apă, Hidrologie, Universitatea Babeș-Bolyai. Doctor in Geografie, Competenţe dobândite în subdomeniile: Hazarde naturale, Inundații, Hidrologi. Lector doctor în cadrulFacultății de Știința și Ingineria MediuluiUniversitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania. 

1 thought on “Cât de mult a crescut totuși temperatura și de ce e relevantă o creștere de 1.5-2 C.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *