fbpx
Schimbări climatice și societatea

Algele roșii și bovinele – cum pot cele doua să reducă poluarea cu metan?

O algă roșie (Asparagopsis armata) ar putea contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 80%, relatează un studiu publicat în luna Martie a acestui an. Acest lucru ar putea avea un impact major având în vedere că bovinele reprezintă cel mai mare poluator în industria alimentară.

Bovinele, emisiile de metan și influența asupra schimbărilor climatice

Bovinele reprezintă cea mai mare pondere a emisiilor de gaze de seră din industria agriculturii. Totodată este tipul de gaz de seră emis ce reprezintă o problemă semnificativă pe termen scurt și mediu. Conform unui studiu al celor de la UC Davis metanul biogenic (care are caracteristici diferite față de cel fosil) este de 28 de ori mai potent decât dioxidul de carbon. De asemenea poate sta în atmosfera pentru o perioadă de aproximativ 12 ani. Datorită faptului ca este parte a ciclului de carbon biogenic, metanul biogenic în cele din urmă ajunge să fie carbon reciclat. Așadar vacile și bovinele în general reprezintă o sursă majoră a unui gaz de seră extrem de potent cu o durată de viață de peste un deceniu.

Astfel dacă avem în vedere că o vacă poate emite în jur de 100 kg de metan anual în urma digestiei, ceea ce raportat la numărul de bovine (în jur de 1.5 miliarde) la nivel global duce la emisii a circa 150 milioane de tone de metan. Având în vedere potența crescută a metanului raportat la carbon (de circa 28 ori), putem vorbi de emisii echivalent a circa 4.2 miliarde tone de CO2. Prin comparație, în 2019 industria aviației (care e una din cele mai poluante ramuri ale transportului) la nivel global era responsabilă pentru emiterea a 915 milioane de tone CO2.

Situația la nivel global

Conform unui inventar din 2013 al celor de la FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) la nivel global sunt în jur de 1.468 miliarde de vaci și viței, Brazilia având o mare pondere cu peste 200 de milioane, urmată de India (189 milioane) și China (peste 113 milioane). 104 țări aveau peste 1 milion de capete, România situându-se pe locul 82 cu puțin peste 2 milioane.

Însă când ne uităm la acest top, contextul este foarte important. În Brazilia exportul de carne de vită și industria bovinelor per total reprezintă 8.5% din PIB-ul țării. Însă în Brazilia această industrie prezintă două provocări. În primul rând sunt cantități enorme de metan biogenic emise. Însă crescutul excesiv al vitelor în Brazilia este considerat responsabil pentru 80% din defrișările masive în zona pădurilor Amazonului  (sursa), fapt ce reprezintă o problema majoră de securitate națională atât în Brazilia cât și la nivel global, ținând cont de impactul incendiilor devastatoare din Amazon în 2019.

În India deși numărul bovinelor este mai mic decât cel din Brazilia, datorită contextului cultural acestea au o durata de viață mai îndelungată. Această situație rezultă în ani suplimentari în care animalele vor emite sute de kilograme de metan anual. În China creșterea constantă a populației de asemenea rezultă în creșterea cererii de hrană, bovinele reprezentând o resursă principală a agriculturii chinezești. Ermias Kebreab, profesor în zootehnie declara că până în 2050 în Asia cererea pentru carne de vită va crește cu 300%.

În Uniunea Europeană conform unei analize a celor de la Greenpeace creșterea animalelor și a bovinelor (inclusiv al impactului hranei lor)  produc mai multe gaze de seră decât toate mașinile (cu masa de sub 3.5 tone) din întreaga uniune  (sursa).

Bovinele reprezintă cel mai mare poluator în industria alimentară. (Photo: jmesquitaau)

Care sunt soluțiile?

În  Statele Unite industria creșterii bovinelor reprezintă o parte importantă a economiei multor state precum Texas, Nebraska, Kansas și Iowa. Prin cercetări cu privire la reproducere, genetică și alimentație  s-a ajuns la o etapă unde 90 de milioane de vite satisfac cererea la nivel domestic comparativ cu anii ‘70 când erau necesare 140 de milioane de capete (de ținut cont că în 1970 populația SUA era de 203.2 milioane comparativ cu 332.6 milioane, în 2020). Această scădere în numărul de bovine este cauzată în principal de doi factori: a) schimbările în dieta americanilor în ultimii 40 de ani, respectiv reducerea consumului de carne de vită, dar și de b) faptului că datorită modificărilor genetice, animalele au devenit mult mai mari, oferind mai multă carne de calitate superioară per animal.  (sursa UC Davis)

Activiștii pentru drepturile animalelor de-a lungul ultimelor decenii au insistat pentru eliminarea cărnii roșii (în principal de vita) din alimentatie iar conform unui studiu al celor de la BBC impactul reducerii numărului de animale crescute ar fi semnificativ, ținând cont că 68% din terenurile agricole la nivel global sunt folosite pentru creșterea animalelor. Un scenariu pur ipotetic ar sugera că dacă fiecare persoană ar deveni vegetariană până în 2050 emisiile din agricultură și legate de industria hranei ar scădea cu peste 60%.

Desigur putem avea un impact și la nivel individual reducând consumul excesiv de carne roșie care poate fi dăunător pe termen lung pentru sănătatea noastră dar și a planetei. Câțiva pași pot fi făcuți in aceasta privință pentru a reduce sau chiar elimina consumul de carne roșie. In prima faza o soluție de tranziție ar fi înlocuirea cărnii roșii (vita, miel etc.) cu alternative mai sănătoase precum peștele. Apoi daca este posibil axarea pe o dieta flexitariană (centrată pe consumul de fructe, legume dar care permite consum moderat de carne). O analiză mai detaliată despre impactul sistemului alimentar asupra schimbărilor climatice cât și despre soluțiile pe care le avem la îndemână la nivel individual putem găsi în  materialul scris de Lorena Axinte.

Algele roșii, un potențial game changer?

Recent Prof. Tim Flannery, cercetător australian la universitatea din Melbourne, declara că datorită unor studii făcute în  Queensland s-a dovedit că o algă roșie (Asparagopsis armata) ar contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 90%. CSIRO (The Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation ) a demonstrat ca Asparagopsis taxiformis  produce un compus chimic numit bromoform (CHBr₃) ce previne formarea de metan în etapa finală a digestiei. De asemenea studiul a arătat că 90% din metanul emis este regurgitat iar restul de 10% eliberat prin flatulenta. Un alt studiu realizat în Martie 2021 demonstra că introducerea în alimentația vitelor a aceleiași alge roșii (Asparagopsis taxiformis) ar reduce emisiile cu aproximativ 80%. Asparagopsis taxiformis a devenit o armă a companiei  din statul American Hawaii numită Symbrosia, fondată în 2018 ca un CleanTech startup axat pe reducerea emisiilor de metan biogenic din industria agriculturii și creșterii animalelor  (mai multe detalii aici). În Nouă Zeelandă, guvernul a finanțat proiecte de cercetare în domeniu, principalul fiind organizat de Institutul Cawthron. În Decembrie 2019, ministrul agriculturii din Noua Zeelandă, Damien O’Connor declara că dacă se poate eficientiza producția în masă a acestor alge atunci industria ar beneficia enorm. Este estimat că suplimentul rezultat din procesarea algelor roșii trebuie să fie în jur de 2% din totalul hranei zilnice pentru bovine.

Dacă este sa luăm o estimare mai conservatoare a reducerii emisiilor provenite de la bovine (la 80%), progresul ar fi extraordinar datorită faptului că s-ar reduce de la ~100 kg metan emis pe cap de bovină la ~20 kg. Companii precum Symbrosia deja au început să facă pași mici, aceștia declarând că în ultimele 15 luni produsul lor au ajutat fermierii din Hawaii și altora afiliați proiectului lor, să reducă emisiile din industrie cu aproximativ 4 tone CO2. În 2016 erau recoltate aproximativ 25 milioane tone alge de toate felurile (măsurate în stare umedă). Pentru a hrăni annual 2.5 milioane de vaci ar fi necesare aproximativ 300,000 tone de alge roșii (sursa).

alge roșii (Asparagopsis taxiformis) ar reduce emisiile cu aproximativ 80%.

Concluzie- Semnale positive într-un domeniu complicat din perspectiva schimbărilor climatice

Cercetările științifice la nivel de genetică și alimentație au adus îmbunătățiri substanțiale într-un domeniu agricol cu mari emisii de gaze de seră. Însă pentru a respecta cerințele tratatului climatic de la Paris este nevoie de măsuri urgențe și din ce în ce mai stricte, iar faptul că metanul biogenic are o potența foarte ridicată reprezintă o problemă foarte delicată pentru fermierii de bovine și rumegătoare. Creșterea populației la nivel global este îngrijorătoare datorită influenței asupra cererii de carne roșie, mulți argumentând pentru adoptarea unor diete vegetariene sau semi-vegetariene (flexitariane). Pe de altă parte producerea în masă a suplimentelor derivate din alge roșii (Asparagopsis armata și Asparagopsis taxiformis) ar reduce drastic emisiile menționate anterior. În această privință sunt pași mici făcuți în Nouă Zeelandă, Australia, Statele Unite. Însă cea mai mare nevoie de implementare ale acestor alge în alimentația bovinelor este în țări precum Brazilia, India, China, Argentina și Etiopia. De asemenea de luat în considerare vor fi factori de logistică, posibil impact asupra prețului cărnii, posibilitatea ca guvernele marilor producători să furnizeze stimulente financiare sau suplimentul produs din alge propriu-zis pentru fermieri. De asemenea în multe părți ale lumii sunt încă sute de milioane de persoane dependente  fie prin agricultură de subzistență fie prin comerț de crescutul animalelor rumegătoare. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în acest domeniu care a avut si încă are un impact semnificativ în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Vlad-Radu Zamfira

Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland), Contributor Info Clima. Subiecte: politici in USA & EU referitoare la climate change si impactul acestora. Analiza asupra Green New Deal in USA si Europa. Politici sustenabile in Scotia legate de industria berii, whiskiului si producerea de energie regenerabila. Arheologie costala si impactul schimbarilor climatice asupra comunitatilor costale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *