Câți oameni ucide, de fapt, căldura?

În vara anului 2024 au murit din cauza căldurii, în România, aproape 5.000 de oameni. Nu în evenimente ce au implicat intervenția echipelor de prim ajutor, ci pe tăcute, mai ales printre vârstnici. Despre asta vorbesc, în cifre, câteva studii recente.

1 Iunie - Vulnerabilitatea Copiilor în fața schimbărilor Climatice din România

Specialiștii avertizează că cei mici, deși nu sunt responsabili pentru efectele negative ale schimbărilor climatice , suportă printre cele mai severe consecințe: probleme respiratorii, anxietate, abandon școlar și acces redus la servicii esențiale.

Vara 2025 - Una de foc pentru Europa și România

Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record.

Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane? Exemplul Clujului

De Ziua Aerului Curat, datele din Cluj arată o ușoară îmbunătățire: mai puține episoade severe de poluare, dar problema rămâne

Schimbările climatice și sănătatea publică - Impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România

În contextul valurilor de căldură fără precedent și al presiunii crescânde asupra sănătății publice, am decis să publicăm anticipat capitolul ”Shimbările climatice și sănătatea publică” din raportul Starea Climei - România 2025 – programat integral pentru luna octombrie – pentru că realitatea ne arată că nu mai putem aștepta. Gravitatea datelor și urgența acțiunilor necesare impun ca această analiză să fie disponibilă acum, pentru a sprijini factorii de decizie și comunitatea medicală în protejarea sănătății populației.

Prinși în insula de căldură urbană - Cum ne adaptăm noilor realități în București și marile orașe din România?

Schimbările climatice au adus modificări importante în ceea ce privește calitatea vieții în așezările urbane. Valurile de căldură din perioada verilor afectează în mod disproporționat zonele urbane față de zonele înconjurătoare, în parte și din motive ce țin de procesul de urbanizare prost gestionat. Urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli după perioada anilor 1990, la care se adaugă traficul motorizat individual (cauzat, în mare parte, de modul în care s-a construit și de slabul interes al autorităților publice locale pentru o politică de transport public în comun timp de decenii) sunt parte dintre factorii care contribuie la accentuarea valurilor de căldură extreme de pe perioada verii în Municipiul București, resimțită pe deplin recent. Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul situându-se pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena, conform datelor WBG.

Climatul urban - Provocări actuale pentru România

În mediul urban din România, cele mai frecvente hazarduri climatice sunt temperaturile extreme și furtunile violente, adesea însoțite de inundații și vijelii. Fenomenul de Insulă de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate cu 2–3°C, iar în cazuri extreme până la 4–6°C, afectând confortul termic și crescând riscurile pentru sănătate, în special bolile cardiovasculare, renale și cerebrale. Analiza de față prezintă principalele caracteristici ale climatului urban actual, tendințele pentru următoarele decenii și direcțiile-cheie de adaptare la schimbările climatice adoptate de orașele din România.

Iulie 2025 - Al treilea cel mai cald unde stresul termic și-a făcut pe deplin resimțită prezența

Luna iulie 2025 nu a adus doar temperaturi ridicate în România, ci și ceea ce specialiștii numesc stres termic. Stresul termic este o combinație între temperatură, umiditate, radiație solară și vânt, care afectează direct capacitatea corpului uman de a-și menține temperatura internă normală.

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

De ce vorbesc economiștii tot mai mult despre climă? Rapoartele World Economic Forum 2025 și 2026

În ultimii ani, schimbările climatice au trecut de la statutul de risc de mediu la unul dintre principalii factori care modelează economia globală și relațiile geopolitice. Rapoartele Forumului Economic Mondial pentru 2025 și 2026 surprind această tranziție: dacă raportul din 2025 reflectă o alarmă crescândă legată de riscuri imediate, raportul din 2026 arată că schimbările climatice amplifică aproape toate celelalte riscuri globale, contribuind la o policriză de amploare.

Anul 2025 și clima - 10 idei despre climă pentru 2025

Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente

COP 30: Moment decisiv pentru acţiunea climatică globală… sau doar o nouă rundă de promisiuni?

COP 30 din Belém, Brazilia, ar putea rămâne în istorie fie ca un moment de clarificare, fie ca o nouă rundă de promisiuni fără consecințe. 

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

Ziua în care planeta intră pe datorie: Economia globală vs. limitele naturii

5 idei despre climă de ziua Mondială a Mediului în România

Ziua Mondială a Mediului este cea mai importantă zi internațională dedicată protecției mediului înconjurător. Organizată sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) și celebrată anual începând din 1973, aceasta a devenit cea mai amplă platformă globală de sensibilizare ecologică, reunind în fiecare an milioane de oameni din întreaga lume. Totodată este o zi ce ne reamintește că planeta nu negociază — ea trimite semnale clare: nivel al mărilor în creștere, incendii devastatoare, glacieri în topire. În contextul accelerării crizei climatice, specialiștii atrag atenția asupra importanței cruciale a protejării mediului. Astfel prezentăm cinci idei relevante pe data de 5 iunie legate de aceasta temă.

10 lucruri esențiale despre climă pe care copiii (și nu numai) ar trebui să le știe

Am realizat un set de 10 ilustrații pentru copii, profesori și oricine vrea să înțeleagă mai bine procesele complexe din spatele schimbărilor climatice. Vizuale, ușor de parcurs și numai bune pentru a deschide conversații care nu se termină odată cu Săptămâna Verde.

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice

Iunie 2026: cel mai fierbinte “cireșar” din istoria vestului Europei

Vestul Europei a trecut prin cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată, într-o lună care s-a clasat pe locul doi la nivel mondial ca temperatură medie globală. Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) arată că valul de căldură care a lovit continentul în a doua parte a lunii a fost alimentat de temperaturi record ale oceanelor — un fenomen care, spun oamenii de știință, reflectă acumularea constantă de căldură în sistemul climatic.

Pot „orașele burete" să apere urbanul din România de furtunile schimbărilor climatice?

Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci o realitate tot mai vizibilă: valuri de căldură, secete, furtuni și ploi torențiale pun presiune pe orașe, iar soluțiile inovatoare precum „orașele burete” devin esențiale pentru adaptare.

Câți oameni ucide, de fapt, căldura?

În vara anului 2024 au murit din cauza căldurii, în România, aproape 5.000 de oameni. Nu în evenimente ce au implicat intervenția echipelor de prim ajutor, ci pe tăcute, mai ales printre vârstnici. Despre asta vorbesc, în cifre, câteva studii recente.

Cum se pot pregăti orașele românești pentru valurile de căldură tot mai frecvente

Valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem în Europa iar România nu e ferită.

Noile scenarii climatice: cel mai pesimist viitor pare mai puțin probabil, dar riscurile rămân majore

O nouă generație de scenarii climatice globale indică faptul că lumea nu mai pare să urmeze traiectoria celui mai pesimist scenariu utilizat în evaluările climatice anterioare. Aceasta este o veste importantă: politicile climatice, dezvoltarea şi utilizarea accelerată a tehnologiilor verzi, inclusiv pentru pentru producerea de energie din surse regenerabile, au modificat perspectivele globale privind emisiile, ceea ce demonstrează că implementarea măsurilor are efect.

Dungile roșii și schimbările climatice în România: Ce ne spun datele de Show Your Stripes Day

Inițiativa „Show Your Stripes Day” este o campanie globală de conștientizare a schimbărilor climatice, desfășurată anual pe 21 iunie, care utilizează un instrument vizual simplu și puternic: „warming stripes” (dungi/benzi de încălzire). Fiecare bandă verticală reprezintă temperatura medie a unui an, începând din 1850 până în prezent, cu nuanțe de albastru pentru anii mai reci și roșu pentru cei mai calzi. Această reprezentare evidențiază clar tendința de încălzire globală în ultimele decenii, inclusiv în România.

Stocarea energiei devine cheia tranziției verzi: rolul strategic al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj

Pe măsură ce România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, accelerează tranziția către surse de energie regenerabilă, devine esențială asigurarea unui echilibru între producția și cererea de energie electrică, întrucât principalele surse de energie curată, reprezentate de energia eoliană și cea fotovoltaică, prezintă o variabilitate sezonieră și aleatorie, fiind dependente de condițiile meteorologice. Stocarea energiei reprezintă una dintre soluțiile principale pentru această problemă, iar centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) constituie o tehnologie matură și fiabilă.

România, între gaz și energie electrică - De ce întârzie electrificarea?

Accelerarea electrificării devine, astfel, una dintre principalele soluții pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, consolidarea securității energetice și creșterea competitivității economiei europene. Așadar, electrificarea nu reprezintă doar o politică climatică, ci și una industrială, socială și de securitate energetică.

Cum putem valorifica potențialului geotermal al României

Energia geotermală reprezintă o șansă prin care România își poate consolida securitatea energetică, decarboniza producția de energie termică și electrică și de a-și diversifica mixul energetic.

Comunitățile de energie: o realitate tangibilă și în România prin Coaliția Energie Comunitară

În Europa există peste 9.000 de comunități de energie, însă în România dezvoltarea lor este limitată de lipsa posibilității de partajare directă a energiei între membri. Funcționează doar două inițiative locale, iar Coaliția Energie Comunitară a fost creată pentru a sprijini extinderea acestui model.

Mobilitate cu Producție de Energie, panourile solare pe căile ferate din Elveția

În Elveția, startup-ul Sun-Ways a inaugurat un proiect pilot unic la nivel mondial în localitatea Buttes din cantonul Neuchâtel. În aprilie 2025 au fost instalate 48 de panouri fotovoltaice între șinele unei linii feroviare active pe o distanță de aproximativ 100 de metri. Proiectul are o putere totală de aproape 18 kW și o producție anuală estimată la 16.000 kWh, suficientă pentru alimentarea sistemelor locale de infrastructură. În cadrul acestui material analizăm și potențialul unor astfel de proiecte în România.

Strâmtoarea Ormuz și prețul gazelor în România

Atacurile SUA și Israel asupra Iranului au redeschis cea mai mare vulnerabilitate energetică a economiei globale: Strâmtoarea Hormuz. Prin ea trece aproximativ un sfert din consumul mondial de petrol și gaze.

Stocarea energiei devine cheia tranziției verzi: rolul strategic al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj

Pe măsură ce România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, accelerează tranziția către surse de energie regenerabilă, devine esențială asigurarea unui echilibru între producția și cererea de energie electrică, întrucât principalele surse de energie curată, reprezentate de energia eoliană și cea fotovoltaică, prezintă o variabilitate sezonieră și aleatorie, fiind dependente de condițiile meteorologice. Stocarea energiei reprezintă una dintre soluțiile principale pentru această problemă, iar centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) constituie o tehnologie matură și fiabilă.

România, între gaz și energie electrică - De ce întârzie electrificarea?

Accelerarea electrificării devine, astfel, una dintre principalele soluții pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, consolidarea securității energetice și creșterea competitivității economiei europene. Așadar, electrificarea nu reprezintă doar o politică climatică, ci și una industrială, socială și de securitate energetică.

Pot „orașele burete" să apere urbanul din România de furtunile schimbărilor climatice?

Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci o realitate tot mai vizibilă: valuri de căldură, secete, furtuni și ploi torențiale pun presiune pe orașe, iar soluțiile inovatoare precum „orașele burete” devin esențiale pentru adaptare.

Cum putem valorifica potențialului geotermal al României

Energia geotermală reprezintă o șansă prin care România își poate consolida securitatea energetică, decarboniza producția de energie termică și electrică și de a-și diversifica mixul energetic.

Comunitățile de energie: o realitate tangibilă și în România prin Coaliția Energie Comunitară

În Europa există peste 9.000 de comunități de energie, însă în România dezvoltarea lor este limitată de lipsa posibilității de partajare directă a energiei între membri. Funcționează doar două inițiative locale, iar Coaliția Energie Comunitară a fost creată pentru a sprijini extinderea acestui model.

Mobilitate cu Producție de Energie, panourile solare pe căile ferate din Elveția

În Elveția, startup-ul Sun-Ways a inaugurat un proiect pilot unic la nivel mondial în localitatea Buttes din cantonul Neuchâtel. În aprilie 2025 au fost instalate 48 de panouri fotovoltaice între șinele unei linii feroviare active pe o distanță de aproximativ 100 de metri. Proiectul are o putere totală de aproape 18 kW și o producție anuală estimată la 16.000 kWh, suficientă pentru alimentarea sistemelor locale de infrastructură. În cadrul acestui material analizăm și potențialul unor astfel de proiecte în România.